Votul favorabil de marţi al Senatului privind Legea Agenţiei Naţionale de integritate a arătat că sesiunea parlamentară extraordinară poate furniza surprize.


Un motiv în plus pentru a discuta pe această temă, dar şi alte subiecte,cu primul-ministru al României, Emil Boc.


Bun găsit, domnule prim-ministru.


Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.


Realizator: Domnule prim-ministru, în primul rând, cum aţi reuşit să-i convingeţi pe senatori?


Emil Boc: Eu cred că a fost un gest de responsabilitate al senatorilor, prin faptul că în bună parte, cu excepţia PSD, s-a înţeles faptul că Legea ANI nu este un moft al Guvernului României, nu e un moft al unei persoane particulare din guvern, ci este vorba de respectarea unei promisiuni şi a unui angajament faţă de români cu privire la transparenţa declarării averii demnitarilor, astfel spus, pe româneşte, nu avem noi, demnitarii, nimic de ascuns faţă de români cu privire la modalitatea de dobândire a averii, deci nu trebuie să ne opunem niciunui fel de control, iar de pe altă parte e vorba de respectarea angajamentelor internaţionale ale României, angajamente semnate la data intrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Am văzut cum s-au comportat partidele parlamentare şi nu am înţeles şi nu o să înţeleg poziţia PSD, principal partid de opoziţie, care s-a comportat ca şi cum n-ar fi parte a clasei politice româneşti, refuzând să participe la acest vot pentru declararea transparentă a averilor demnitarilor. Mă bucur însă că majoritatea parlamentară plus PNL - şi trebuie să subliniez acest lucru, pentru că este un lucru real - au avut voturile necesare să promoveze această lege, care dă posibilitate românilor să aibă în continuare acces la controlul averilor demnitarilor.


Realizator: Nu au întârziat însă să apară şi comentarii privind o posibilă viitoare colaborare cu PNL, mai ales că recent şeful statului menţiona ideea cooptării Opoziţiei la guvernare.


Emil Boc: E prematur şi nu se poate trage o concluzie de acest fel imediat după colaborarea de ieri. Pe mine m-a bucurat să văd că există raţionalitare în clasa politică. M-a bucurat să văd că la PNL, pe acest subiect concret, s-a putut colabora în interes naţional. Şi nu am ascuns niciodată faptul că imediat după alegerile din 2008, după alegerile prezidenţiale din 2009 am fost primul care a propus PNL colaborarea în actul de guvernare. Deci din acest punct de vedere colaborarea punctuală nu reprezintă, să spunem, un lucru nou sub soare, este doar o continuare a unei politici pe care am început-o în 2008.



Realizator: Rezultatele sesiunii pot fi un test, să spunem aşa, înaintea moţiunii de cenzură pregătite de opoziţie?


Emil Boc: Moţiuni de cenzură au fost şi vor fi. Ele fac parte din democraţie. Toţi cei care anunţau apocalipsa grupului parlamentar PD-L din Senat s-au înşelat. A fost o singură excepţie, cea a senatorului Severin, şi nu era o noutate, pentru că era cunoscut de mult acest lucru şi partidul îl suspendase deja din calitatea de membru. În rest, s-a demonstrat, şi acest lucru m-a bucurat ca preşedinte al PD-L, să văd că există o echipă a senatorilor PD-L, o echipă care, atunci când e vorba de interesul naţional, când e vorba de promovarea proiectelor importante pentru România, este alături de guvern şi susţine demersurile acestuia într-o perioadă extrem de dificilă şi extrem de grea. Profit de această ocazie să mulţumesc public tuturor parlamentarilor PDL şi celor din coaliţie - UDMR, UNPR, Minorităţi - pentru că, în ciuda faptului că suportă criticile oamenilor, pentru că oamenii nu au de unde să ştie cum e problema bugetului, a dezechilibrelor macroeconomice, că s-au cheltuit în trecut bani mai mulţi decât s-a putut, totuşi ne susţin acţiunea guvernamentală şi vreau, la fel, să-i asigur că ei vor fi principalii beneficiari politici când România va ieşi din criză, va scăpa de recesiune şi deja, începând cu 2011, se vor vedea semnele pozitive şi vor putea să se întoarcă din nou la acei oameni care astăzi poate sunt nemulţumiţi să le spună: am fost fermi când a trebuit şi iată că am scos ţara din criză şi suntem pe drumul bun.


Realizator: Aveţi, să spun aşa, date care să vă facă să credeţi că în 2011 vom putea profita de o relaxare cel puţin la nivelul salarial?



Emil Boc: În 2011 va fi mai bine dacă astăzi în continuare facem ceea ce trebuie. În primul rând, nu avem voie să ridicăm pedala de pe reforma statului, de încetinire a procesului de restructurare sau să renunţăm la politicile de corectare a dezechilibrelor macrobugetare. Deja, în urma rezultatelor muncii noastre, practic în 2011 se poate vorbi de creştere economică. Şi nu o spune Guvernul României, pentru că am putea fi acuzaţi de opimism nefondat, o spune FMI, o spune Comisia Europeană, cei care, pe baza prognozelor făcute, arată că România va avea o creştere economică de până la 2% în 2011. Asta înseamnă că rodul muncii noastre de acum se va vedea în 2011, în 2012 şi în anii următori, când aceste măsuri dureroase îşi vor arăta efectul. Dacă este să vorbim de salarizarea personalului bugetar, atunci lucrurile stau în felul următor: pentru 2011, sunt următoarele coordonate economice: este un deficit bugetar de 4,4%; este vorba de un fond de salarii de 39 de miliarde de roni, este vorba de un număr de bugetari de 1.290.000. Ca să se înţeleagă ce este cu acest număr: în anul 2008, când am preluat guvernarea, în decembrie, erau 1.396.000 de bugetari; în martie 2010, erau 1.360.000. Prin procesul de restructurare pe care l-am declanşat în acest an, deja au fost adoptate acte normative în guvern pentru disponibilizarea unui număr de 75.000 de bugetari până în acest moment şi alte 14.000 de posturi vacante. Deci în acest context ne încadrăm în cifra care stă la baza bugetului pentru 2011, cu menţiunea că procesul de restructurare nu s-a încheiat. El merge mai departe, pentru că procedurile încep astăzi, dar ele sunt prevăzute de Codul Muncii şi se întind pe perioada mai multor luni. Deci, în condiţiile unui număr de bugetari care va sta la baza alcătuirii bugetului pentru 2011, 1.290.000, se poate vorbi, dacă aceste lucruri se întâmplă, de o recuperare de către bugetari a pierderilor salariale din anul 2010. Principiul de bază al legii pe care l-am înaintat spre dezbatere sindicatelor şi societăţii civile este acela că aceia cu salarii mai mici recuperează mai mult din pierderea pe care au suferit-o în 2010, cei cu salarii mai mari recuperează mai puţin. De exemplu, cei cu salarii între 600 şi 800 de lei recuperează 20% sau chiar mai mult; cei care sunt cu salarii însă între peste 2000 de lei până la 2500 de lei recuperează 4% din pierderea suferită. Este o variantă de lucru şi vom vedea în urma dezbaterii publice cum va arăta forma finală a legii salarizării pentru anul 2011, care va trebui să fie adoptată de către Parlament cât mai repede cu putinţă, pentru că ea stă la baza legii bugetului de stat pentru anul 2011. Nu putem avea legea bugetului de stat fără această lege, a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.



Realizator: Motiv să vă întreb dacă există pentru moment rezultate să le spunem preliminare cuantificabile privind măsurile fiscale deja aplicate, inclusiv reducerile salariale.


Emil Boc: În primul rând, este vorba de încadrarea în deficitul bugetar de 6,8%, iar acest lucru s-a realizat. Prin rectificarea bugetară pe care am făcut-o la sfârşitul acestei luni, am luat acele măsuri astfel încât ţara să poată avea un deficit care să poată fi finanţat. Adică să ai bani să-ţi poţi acoperi cheltuielile pe care le presupune bugetul de stat. Mai mult decât atât, la rectificarea bugetară am pus accentul mare pe susţinerea proiectelor europene, în sensul că am asigurat cofinanţarea pentru toate proiectele europene, am capitalizat cu 46 de milioane de euro fondul de garantare, ca să poată exista resurse pentru firme, să poată desfăşura activitatea economică. Achitarea datoriilor restante ale firmelor, numai 1,9 miliarde de lei în sănătate, sau suplimentarea bugetului asigurărilor sociale cu 3,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor până la sfârşitul anului. Şi aş mai menţiona doar faptul că lucrările de investiţii au fost prioritizate, astfel încât să se finalizeze lucrări. Ştiţi bine că principiul pe care l-am început încă de anul trecut a fost acela să dăm prioritate lucrărilor care se pot finaliza. Şi anul trecut vă amintiţi că am terminat pasajul de aici, de la Băneasa, centura Timişoarei, a Ploieştiului sau 42 de kilometri de la Autostrada Transilvania, numai ca să vorbesc de infrastructură. Anul acesta, la fel, ne-am propus să investim bani acolo unde putem finaliza lucrările în 2010, în 2011 şi după aceea celelalte lucrări, care se află în stadii incipiente. De aceea, anul acesta centura Bucureştiului de la Chitila la Voluntari va fi finalizată, centura Lugojului deja a fost dată în folosinţă, 12 kilometri din Autostrada Transilvania din nou vor fi finalizaţi, 8,4 kilometri din centura Iaşului, va fi finalizată centura oraşului Drobeta-Turnu Severin, centura Sibiului, centura Clujului, 70 de kilometri din drumul Focşani - Ojdula sau continuarea lucrărilor la Cernavodă - Constanţa, astfel încât în vara viitoare să se poată circula în regim de autostradă de la Piteşti, de la intrarea pe autostradă, până la mare prin finalizarea Autostrăzii Cernavodă - Constanţa şi a centurii de ocolire a municipiului Constanţa. Iată câteva din lucrările pe care le-am prioritizat, care să se termine, să putem arăta lucruri concrete şi, evident, continuarea lucrărilor la Arad - Timişoara şi pe Coridorul IV al autostrăzii.


Realizator: Lucru care ar trebui să compenseze într-un fel costurile sociale pe care le implică modificările aduse Legii finanţelor publice locale.


Emil Boc: Legea finanţelor publice locale are două obiective prin modificarea propusă. Pe de o parte, să introducă responsabilitatea fiscală şi la nivel local, aşa cum avem o lege a responsabilităţii fiscale la nivel naţional. Asta ce înseamnă? Că nu poţi să-ţi alcătuieşti bugete pe venituri pe care nu le aduni. Şi, din acest punct de vedere, construcţia unui buget porneşte de la încasările anului precedent, pentru ca după aceea să nu rămână datorii restante pentru firme, în condiţiile în care îţi faci bugete foarte mari ca venituri şi nu încasezi. Şi de aceea rămân datorii la firme, pentru că nu ai banii să le plăteşti. De aceea, alcătuirea bugetului porneşte de la încasările de anul trecut ca bază de pornire. Iar în materie de restructurare sunt foarte multe situaţii în care există un personal numeros la acelaşi nivel al funcţionării primăriilor. Adică o primărie care reprezintă, să spunem, 50.000 de locuitori, unele au un anumit număr, altele au de două sau de trei ori un număr mai mare. Acum, prin standardele de personal pe care le avem, aplicăm un numitor comun. Numai aşa putem să avem mai mulţi bani pentru dezvoltare, pentru infrastructură, pentru locuri de muncă, dacă corectăm de acolo unde este risipă în momentul de faţă. Acest guvern are această sarcină neplăcută, de a corecta risipa din ultimii 20 de ani şi mai ales excesele din anul 2008, când s-au făcut plăţi, când s-au făcut legi pentru pensii, pentru salarii, pentru asistenţă socială fără acoperire în economie. Acum, noi trebuie să ajustăm funcţionarea statului la cât ne putem permite, să corectăm abuzurile din sistemul de pensii. Şi aici ştiţi că pensiile speciale le-am eliminat. A fost o promisiune pe care ne-am îndeplinit-o, nu mai există acele pensii speciale, de sute de mii de lei şi care nu respectau principiul contributivităţii. Suntem în plin proces de control al acelor ajutoare sociale care au fost acordate abuziv sau al pensiilor de invaliditate care nu au acoperire. Şi deja peste 26 de milioane de euro s-au făcut economii la bugetul statului din aceste controale, care sunt doar la început. Şi abuzurile, repet, sunt eliminate. Asta ne-au spus oamenii, să ştiţi, când mergem: păi, ştiţi că în comuna x, în satul respectiv, eu ştiu, îmi spun foarte mulţi oameni, persoane care au certificat de handicap sau pensie de boală, dar ei sunt apţi şi stau mai mult în cârciumă decât să meargă la muncă sau oameni care au o situaţie materială foarte bună acasă, maşină şi chiar locuinţă foarte bună, dar stau cu mâna întinsă de la stat pentru ajutor social, în loc să meargă să muncească. Aceste lucruri trebuie corectate şi ne-am asumat această responsabilitate prin măsurile pe care le-am promovat. Ele sunt neplăcute, dar trebuie luate.



Realizator: Demersurile privind modificarea TVA sunt urmate acum de o anumită confuzie a organelor fiscale. La ghişee s-au produs deja, să spunem, momente dificile. Veţi solicita clarificări privind aplicarea modificărilor aduse Codului Fiscal, veţi impulsiona rezolvarea acestei probleme?


Emil Boc: Aici iarăşi trebuie să le spunem lucrurilor pe nume. Modificarea prin Ordonanţa 58 a Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală a avut ca obiectiv şi are ca obiectiv două elemente. Unul, lărgirea bazei de impozitare, adică să avem mai mulţi contribuabili şi la sănătate, şi la alte fonduri, iar pe de altă parte, al doilea obiectiv, să diminuăm evaziunea fiscală în domeniu. Pentru că toată lumea întreabă de ce nu sunt bani suficienţi pentru un anumit domeniu, dar la fel de bine trebuie să ştim, de exemplu, că există 10,8 milioane de români care nu plătesc contribuţii de sănătate, dar vrem o sănătate performantă. Şi atunci avem nevoie de o lărgire a bazei de impozitare la aceia care până acum nu plăteau, dar în fapt desfăşurau activităţi economice. Normal că aceia care până acum nu plăteau aceste lucruri, fiind puşi în situaţia să plătească contribuţii, evident că sunt nemulţumiţi, după cum sunt nemulţumiţi foarte mulţi care, profitând de situaţia Legii cu privire la drepturile de autor, în loc ca de această lege să beneficieze cu adevărat numai aceia care erau cu adevărat creatori şi erau în sensul legii beneficiari ai prevederilor respective, ea s-a aplicat abuziv şi foarte mulţi, de la şoferi, mecanici şi alte categorii sociale, nu plăteau contribuţii de asigurări sociale pentru că intrau sub incidenţa Legii dreptului de autor. Acum, noi am strâns şurubul şi am spus: fraţilor, toată lumea trebuie să respecte legea. Cei care sunt cu adevărat şi intră sub incidenţa drepturilor de autor categoric beneficiază de prevederile legii, cei care au încercat şi încearcă să folosească legea ca pe un mijloc să nu plătească dări către stat, nu se mai poate.



Realizator: I-aţi convins astăzi pe reprezentanţii uniunilor de creatori în discuţiile pe care le-aţi avut cu dânşii?


Emil Boc: Eu cred că am avut o discuţie foarte sănătoasă şi foarte bună, unde am pus accentul pe două lucruri: actul de cultură trebuie sprijinit indiferent că ţara este într-o perioadă de criză sau nu este într-o perioadă de criză sau cu atât mai mult într-o perioadă de criză actul de cultură are nevoie de un sprijin suplimentar, pentru că optica aceasta că într-o societate cultura trebuie pusă la colţ pentru că nu este importantă este o percepţie extrem de greşită şi dăunătoare pentru o naţiune, pentru un stat. De aceea, chiar în condiţii de criză, actul de cultură trebuie să fie sprijinit. Am decis câteva măsuri concrete, şi anume modificarea legii timbrului cultural, care poate asigura cu adevărat resurse importante actului de cultură, legea sponsorizării şi, în acest context, legea drepturilor de autor, care să poată fi perfecţionată în concordanţă cu realităţile prezentului şi, nu în ultimul rând, de a acorda un sprijin revistelor de cultură tradiţionale, consacrate, care fac cu adevărat cultură şi nu altceva în România; şi cred că un sprijin de până la un milion de euro pe un an la toate revistele de cultură mari din România reprezintă un efort pe care statul trebuie să-l facă. Deci cred că a fost o întrevedere foarte bună, am lămurit şi aceste aspecte legate de drepturile de autor. În fapt, nu cei care sunt cu adevărat creatori şi care beneficiază de drepturi de autor sunt problema. Problema sunt aceia care încearcă să utilizeze legea drepturilor de autor ca o pavăză, să nu plătească aceste contribuţii la bugetul de stat. Din acest punct de vedere, nu a fost o problemă.



Realizator: În ce măsură putem vorbi acum de o accelerare a reformei în justiţie? Aşa-numita lege a micii reforme a trecut.


Emil Boc: Eu cred că ieri (nr.marţi) s-a făcut un pas important pentru cele două obiective mari ale legii, şi anume scurtarea proceselor judiciare şi diminuarea costurilor cu actul de justiţie. Sunt două probleme cu care se confruntă oamenii în viaţa de zi cu zi. Cum răspunde legea la aceste două obiective? Pentru scurtarea duratei proceselor judiciare, de exemplu, termenul în cunoştinţă sau, ca să mă exprim să înţeleagă toată lumea, când te duci la judecată, eşti citat printr-o citaţie. Acum trebuie să fii citat la fiecare termen acasă, că se judecă la data respectivă procesul şi de cele mai multe ori în instanţă se foloseşte acest element ca pretext pentru amânare: că nu a sosit citaţia, că a mers la altă adresă şi, iată, se prelungesc luni şi ani în şir procesele. Acum, prin modificarea propusă, ce spunem? Ai luat la cunoştinţă printr-o citaţie despre termenul de judecată sau te-ai dus la termenul de judecată şi atunci deja ţi s-a comunicat următorul termen de judecată. Cu alte cuvinte, o dată ce ai luat cunoştinţă despre termenul de judecată, se consideră că ai luat cunoştinţă şi despre celelalte termene de judecată şi nu mai poţi să vii să te scuzi că nu ai ştiut. Şi atunci se scurtează durata proceselor. În al doilea rând, să facem şi noi cum fac în America judecătorii şi justiţiabilii. Aţi văzut la televizor că un proces se judecă în fiecare zi, până se dă o sentinţă. Oare în România nu este posibil să avem această practică de judecare a cauzelor în fiecare zi, până se termină procesul, atunci când probatoriul a fost finalizat? Trebuie doar să-l administrezi şi să dai o sentinţă. Deci vom impune ca regulă termenele scurte, chiar în fiecare zi, iar excepţia să fie termenele mai îndelungate. În al treilea rând, dorim să mai decongestionăm rolul instanţelor de judecată prin impunerea procedurii medierii ca soluţie de rezolvare a unor conflicte judiciare. Nu trebuie să ne judecăm pentru orice. Nu trebuie să facem caz în instanţă de toate situaţiile care pot fi rezolvate mai uşor, fără să ajungem în faţa instanţei de judecată. Şi o să vă dau iarăşi câteva exemple. Cazul divorţului: acum, părţile pot să îşi încheie o tranzacţie judiciară şi să nu se ducă cu probe în faţa judecătorilor numai în situaţia în care nu au copii minori şi a trecut mai puţin de un an sau până la un an de la încheierea căsătoriei. Acum, prin modificarea propusă, ce spunem? Chiar dacă sunt copii minori în cauză, chiar dacă a trecut mai mult timp de la încheierea căsătoriei, oamenii nu trebuie să fie obligaţi să stea cu probe în faţa judecătorului, să aducă pe mătuşa, pe bunica, pe nu ştiu cine, pe nu ştiu ce prieten să probeze una sau alta. Dacă ei s-au înţeles şi autoritatea tutelară îşi dă acordul cu privire la încredinţarea minorului, judecătorul închide procesul pe loc şi gata, se simplifică o procedură. În cazul penalului, am introdus instituţia recunoaşterii vinovăţiei. Ce înseamnă asta? Dacă o persoană a săvârşit o infracţiune, să spunem un act de lovire a unei persoane, şi el îşi recunoaşte vinovăţia, "da, domnule, l-am lovit", şi recunoaşte probele care au fost administrate de procuror, de ce să te mai duci să te mai judeci un an sau doi de zile prin instanţă, când omul a recunoscut vinovăţia? Şi atunci, dacă el şi-a recunoscut vinovăţia şi probele administrate de procuror, el declară că este de acord cu ele, atunci se închide practic procesul, se reduce cu o treime pedeapsa sau cu o pătrime amenda şi avem şi un prim element de îndreptare a persoanei respective, că recunoaşterea vinovăţiei este primul pas spre îndreptare. Şi nu se mai cheltuie bani în instanţă, nu se mai lungesc procesele, judecătorii pot judeca alte cauze şi se decongestionează rolul instanţelor de judecată. Şi încă un element din această lege, cu caracter social: toate persoanele care sunt în situaţia să fie evacuate nu vor fi evacuate pe perioada iernii. Între 1 decembrie şi 1 martie nu se vor face evacuări din locuinţe pentru motivul social că în perioada iernii nu poţi să pui un om în stradă, în zăpadă, ci doar în restul perioadei anului acest lucru se poate întâmpla.



Realizator: Domnule prim-ministru, în urma analizelor ce se realizează la nivelul ministerelor, aţi luat o posibilă decizie privind schimbarea echipei guvernamentale?


Emil Boc: Vă daţi seama că această decizie nu se face prima dată anunţată la radio sau la televizor şi după aceea comunicată şi discutată cu cei în cauză sau prin procedurile prevăzute de Constituţie. Rămân la părerea mea tradiţională, aceste evaluări se realizează şi se fac atunci când cei care au dreptul constituţional să o facă decid.


Realizator: Câte dintre priorităţile pe care le-am discutat se regăsesc pe agenda şedinţei de guvern de astăzi? Veţi reanaliza, să spunem, problema subvenţiilor pentru încălzire?


Emil Boc: Nu este vorba de a reanaliza, este vorba de a pune în practică strategia pe care a stabilit-o Guvernul. Această strategie intră în vigoare în aprilie 2011. Ea într-adevăr va face o mutaţie capitală în procedura subvenţiilor şi în abordarea relaţiilor cu autorităţile locale, pentru că există foarte multe centrale termice care astăzi sunt supradimensionate în raport cu ceea ce ele prestează. Nu mai există marile combinate siderurgice, de exemplu, în marile oraşe care să necesite tot felul de centrale termice foarte mari. Şi atunci ele trebuie redimensionate la nevoile oraşelor, iar subvenţiile să fie, repet, ţintite, pentru că acesta este obiectivul nostru. Subvenţiile practic vor fi alocate doar persoanelor care au cu adevărat nevoie de sprijin din partea statului, şi nu o subvenţie generalizată. Dar, repet, pentru asta trebuie ca aceste centrale, aceste obiective de investiţii din municipii, din judeţe să fie modernizate, iar comisia interministerială are în fază finală această strategie elaborată.