1 Mai este Ziua Muncii, pe care noi românii o sărbătorim în ultimii ani cu petreceri de la care nu lipsesc micii şi berea.

Care este adevărata semnificaţie aflăm acum, în direct, de la Dorin Matei, redactor-şef al revistei "Magazin istoric".

Sorin Matei: Nu aş vorbi despre semnificaţia adevărată. Mai întâi ar trebui să precizăm că sunt două sărbători în aceeaşi zi şi să ncepem cu cea mai veche. E o sărbătoare a reînvierii naturii, a reînvierii vegetaţiei, o sărbătoare extrem de veche, probabil vine de undeva din Neolitic, când omul începe să fie agricultor şi să fie interesat de ritmul vegetaţiei, şi e o sărbătoare care purta numele de Armindeni. Se pare că numele vine de la cel al Sfântului Ieremia, care este sărbătorit tot la data de 1 Mai, Sfântul Ieremia fiind unul din cei patru mari proroci ai Vechiului Testament. Era o zi în care oamenii mergeau la verde, ieşeau la marginea oraşului - în Bucureşti, de exemplu, elita prefera Herăstrăul sau Băneasa, în vreme ce oamenii mai simpli mergeau într-un loc pe care greu şi-l pot închipui probabil cei care ne ascultă acum - e vorba de livezile baronului Barbu Bellu; pe locurile pe care astăzi se ridică Cimitirul Bellu, se auzeau până la jumătatea secolului al XIX-lea tarafurile de lăutari în ziua de 1 Mai şi oamenii petreceau cu grătare şi asemănător cu cei de astăzi. De altfel, şi gunoaiele care rămâneau erau la fel de multe, ei /.../ materialul din care proveneau aceste gunoaie; dacă astăzi sunt PET-uri şi pungi de plastic, atunci erau cioburi de oale, căci vinul se bea din oale, şi obiceiul cerea ca la terminarea, la golirea oalei, aceasta să fie trântită de pământ. Asta ar fi sărbătoarea mai veche şi care am senzaţia că într-un fel revine astăzi, când mulţi nu-şi mai aduc aminte că 1 Mai este şi Ziua Muncii. De unde vine ziua de 1 Mai ca sărbătoare a muncii? În ultima poarte a secolului al XIX-lea începuse o mişcare puternică a clasei muncitoare pentru limitarea zilei de muncă la 8 ore. Au fost mai multe manifestaţii şi greve în SUA. În 1886, în ziua de 1 mai a fost astfel de manifestaţii pe tot teritoriul SUA, peste câteva zile, la Chicago, au avut loc ciocniri între poliţie şi demonstranţi şi aceste ciocniri s-au soldat cu morţi din ambele părţi. În 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste s-a hotărât ca ziua de 1 Mai să devină Ziua Internaţională a Muncii şi peste un an era serbată în acest fel, ca zi internaţională a muncii, şi la noi, în România. Mai trebuie spus că Federaţia Americană a Muncii, ca să se distanţeze de această sărbătoare socialistă şi uşor anarhistă, a decis ca Ziua Muncii să fie serbată în SUA în prima zi de luni din septembrie şi, în 1894, Congresul american a legiferat, de altfel, ca prima zi de luni din luna septembrie să fie Labour Day sau sărbătoare legală naţională.