Gabriel Basarabescu: Alături de noi se află comisarul european Dacian Cioloş, aici în studio la Radio România Actualităţi. O vizită în România foarte plină, se pare că şi concluziile şi speranţele, mai ales, sunt mari în urma acestei vizite. Cum au decurs cele 3 zile?

Dacian Cioloş: Da. Am avut joi întâlniri la Bucureşti în primul rând, am participat la conferinţa Organizaţiei Agricultorilor, Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România, care organizează în fiecare an o mare conferinţă pentru a discuta problemele agriculturii din România şi alături de preşedintele României, dl Traian Băsescu, şi de ministrul agriculturii, Daniel Constantin, am participat la această conferinţă. A fost uitil pentru mine pentru că am avut ocazia să transmitem direct agricultorilor anumite noutăţi la care să se aştepte vizavi de politica agricolă comună începând cu 2014. Iată, am intrat în funcţie în 2010, practic, întreg mandatul meu s-a concentrat pe pregătirea acestei reforme. Am vrut ca România să se regăsească cât mai bine în viitoarea politică agricolă comună, iar în această perioadă, în următoarele luni, în următorul an, o să încerc să vin acasă şi să explic cât mai bine ceea ce am făcut, sigur, împreună cu România, de altfel, acolo. Apoi am avut întâlniri cu dl prim ministru, cu dl Victor Ponta, cu dl Traian Băsescu din nou am discutat anumite lucruri, chiar şi dincolo de agricultură, cu dl vicepremier Liviu Dragnea despre regionalizare pentru că este un subiect pe care îl urmăresc ştiind că este un subiect de interes pentru România, iar vineri şi ieri m-am deplasat în zona Sighişoara, Mureş, unde m-am întâlnit cu agricultori şi un lucru foarte plăcut pentru mine, am participat la unul din proiectele unui circuit de transhumanţă din România până în Polonia de-a lungul Carpaţilor unde oierii din celălalt capăt al Carpaţilor, din Polonia, şi-au descoperit puncte în comun cu oierii noştri de aici, din Carpaţi, din Bucegi. A fost foarte emoţionant pentru mine pentru că asta este, cum spuneţi şi dvs câteodată, Europa în direct!

AUDIO Interviul integral cu Dacian Cioloş

Gabriel Basarabescu: Absolut, şi nu putem decât să fim foarte bucuroşi în Matinal de week-end, ani de zile am avut acel coş cu produse româneşti şi era locul în care fermierii trimiteau mesaje, ba nouă, ba reprezentanţilor dinPparlament specializaţi pe agricultură, spunând că de aici, de la RRA, aflau foarte multe veşti. Nu ştiu dacă este normal să fie aşa, dar, iată, noi am fost o interfaţă pentru foarte multe momente şi aş vrea să fac o trimitere spre o declaraţie a dvs. apropo de comunicare şi apropo de mentalitatea pe care o au agricultorii acum în România. Aţi spus aşa: 'Nu aş vrea ca agricultorii din România să se considere discriminaţi faţă de toţi ceilalţi europeni!' Păi, mulţi colegi ai noştri din Europa ar putea spune 'Având un comisar european din România, noi am putea fi avantajaţi!' Iată că noi suntem exact în polul opus. Nu vrem să fim dezavantajaţi, discriminaţi. De ce s-a ajuns aici?

Dacian Cioloş: Cred că este un sentiment mai degrabă perioada aceasta de pregătire pentru aderare a durat foarte mult în România şi practic, imediat după revoluţie, speranţa a crescut, momentul aderării la UE s-a tot amânat şi lumea a rămas de multe ori cu acest sentiment că încă suntem cumva la periferia Europei pentru că aud de foarte multe ori această formulare 'Noi aici în România şi ei acolo în Europa' şi această 'Ei acolo în Europa' este cumva aşa, uniformizată. Toată lumea o duce bine acolo şi numai noi o ducem rău acasă şi vizavi de agricultură, asta am vrut să arăt, că şi în Europa chiar în acelaşi stat membru sunt unii care o duc mai bine decât alţii, importat este să vedem cum folosim politica agricolă comună cât mai bine pentru că nu ne-a aduce Bruxellesul acasă, ci mergem noi să o luăm şi să o aplicăm şi să folosim fondurile şi diferitele instrumente cum vrem. Dar, în primul rând, trebuie să ştim ce vrem şi cum vrem să folosim şi aici încă mai este de lucru, să ştim ce vrem noi întâi şi să nu mai tot aşteptăm să ne spună alţii din afară ce să facem.

Gabriel Basarabescu:Da, este o senzaţie foarte neplăcută pe care mulţi fermieri o au şi mulţi din ei sunt convins că s-ar implica mai mult, dar ce ne facem, dle comisar, cu situaţiile în care un fermier, să spunem, vrea să facă x sau y lucru şi se spune nu, că nu ne lasă Europa. Sunteţi de acord că foarte multe rele pe care noi aici nu suntem în stare să le rezolvăm le punem în cârca structurilor europene?

Dacian Cioloş: Da, e şi aici un reflex care sper eu să dispară, încetul cu încetul. Eu am un dialog foarte bun acum cu Ministerul Agriculturii şi încerc să fac în aşa fel încât să prevenim astfel de situaţii în care să ajungem să avem explicaţia finală: nu ne lasă Europa sau nu ne lasă Bruxelles-ul! Şi aici, nu numai cu Ministerul Agriculturii e important acest dialog, ci direct cu agricultorii. De asta mă şi deplasez, atâta cât pot, când vin în ţară, mă deplasez şi pe teren, pentru a clarifica anumite lucruri direct de la sursă, pentru că observ că, de multe ori, lipseşte iniţiativa şi pentru că oamenii au impresia că nu se pot face anumite lucruri, pentru că nu sunt permise de politica agricolă comună şi sper eu ca această poftă de iniţiativă, să vină şi în urma dispariţiei anumitor complexe că noi nu putem, pentru că n-avem una sau alta, şi alţii pot mai bine.

Gabriel Basarabescu: Dan Angelescu, din Dolj - aşa semnează, aşa citesc - vă întreabă: "Ce am putea face pentru a afla mai multe informaţii directe? Sunt convins că cei care sunt la conducere, în zona locală, nu ne spun întotdeauna ceea ce trebuie, ci ceea ce vor ei." Problemă de comunicare.

Dacian Cioloş: Da, însă foarte multe informaţii acum se găsesc pe internet. Eu, direct pe contul meu de email, primesc de foarte multe ori, mesaje, şi colaboratorii mei de la Bruxelles... am, sigur, o echipă multinaţională, pentru că trebuie să mă ocup de toată UE. Dar am şi colaboratori români şi, dincolo de atribuţiile pe care le avem, mai facem şi treaba aceasta, deci încercăm să răspundem şi direct, atunci când e nevoie, şi cum vă spuneam, eu, atât cât pot, particip la diferite întâlniri organizate într-o parte sau alta, în ţară, alături şi de Ministerul Agriculturii sau direct, cum a fost cazul acum, vineri şi sâmbătă şi explic şi în direct acest lucru. O să încerc să fiu cât mai prezent, cum vă spuneam, imediat ce finalizăm reforma, începând cu sfârşitul lui iunie, sper, să particip şi mai intens, pentru a avea acest dialog deschis, pentru că e momentul să pregătim ceea ce va urma, în perioada 2014-2020. Deci, ca să concluzionez, sau direct de pe internet, se găsesc anumite date, sau scriindu-mi mie direct, pe adresa de email, care e disponibilă la fel, pe internet sau în întâlnirile pe care le organizăm cu ocazia vizitelor mele aici, în ţară.

Gabriel Basarabescu: Camerele agricole - atât de mult discutate, domnule comisar, nici până în ziua de astăzi, nu numai că nu au apărut, dar văd că aproape nici nu mai intră în discuţie pe termen foarte scurt, poate pe termen mediu. Nu ar fi fost ele vitale, în acest moment în care politica agricolă se face, de acum încolo, pe ani mulţi?

Dacian Cioloş: Ba da, ele sunt vitale, în continuare şi permiteţi-mi să-mi păstrez gradul de optimism... Cred că încă nu e prea târziu, am avut o discuţie cu ministrul agriculturii, pe acest subiect şi cu domnul vicepremier, Liviu Dragnea, care, cred eu, a înţeles de ce sunt importante, inclusiv în această perspectivă a regionalizării, de ce e important ca agricultorii să aibă un instrument nu numai de reprezentare, ci şi de acţiune directă pe teren pentru a avea acces la fonduri, pentru a clarifica multe aspecte tehnice. Înţeleg că mai urmează nişte modificări legislative. Pentru a clarifica anumite aspecte, legea a fost votată în condiţiile în care exista un alt Parlament sau, mă rog, un alt Parlament şi un alt guvern. Guvernul actual a dorit să mai aducă anumite modificări. Sper eu ca totuşi, în cursul acestui an, acest proiect să fie finalizat şi agricultorii să aibă un instrument de care, cred eu, au nevoie de mulţi ani de zile.

Gabriel Basarabescu: Da, reprezentarea celor harnici, celor care într-adevăr reprezintă un model acolo, sunt un model în comunitate, este vitală, pentru buna funcţionare a acestor camere, pentru credibilitate. Ne întreabă lumea, iată, Dan din Ivăneşti: "ce putem face pentru a fi luaţi în seamă. În general, noi cei care trudim, zi de zi, nu prea contăm în faţa celor care au, mă rog, pâinea şi cuţitul?" Cred că se referă, evident, la structurile locale, nu e o problemă politică.

Dacian Cioloş: Da, aici răspunsul meu este tot timpul acelaşi: organizaţi-vă, elaboraţi-vă o abordare pe termen mediu foarte clară din perspectiva dvs, informaţi-vă vizavi de oportunităţile pe care le aveţi, şi o să constataţi că pe an ce trece oportunităţile pentru formele asociative, pentru organizaţii, vor fi din ce în ce mai mari decât oportunităţile pentru activităţi inviduale. Şi în momentul în care sunteţi organizaţi şi ştiţi ce vreţi, mai devreme sau mai târziu veţi fi ascultaţi, pentru că aşa se întâmplă în mod obiectiv, nu pentru că cineva vrea să nu vrea, aşa se întâmplă în mod obiectiv în toată Uniunea Europeană în agricultură. Şi pot să vă spun, fără excepţie, toate statele membre ale Uniunii Europene care au agricultură cu greutate, şi care contează în economia naţională sau economia europeană, au agricultori organizaţi, practic, fără excepţie, cum vă spuneam.

Gabriel Basarabescu: Da. Este clară unitatea de putere şi unitatea totuşi necesită un lucru foarte important la noi: încrederea. Aici s-a săpat în cei 50 de ani; încrederea cred că este cheia câştigului.

Dacian Cioloş: Dar asta se poate căpăta prin dialog. Atunci când există dialog, există şi premisele organizării, cum spuneam, mai devreme sau mai târziu, pentru că e simplu: vrei sa rămâi să lucrezi într-o fermă familială, să ai un cuvânt de spus pe domeniul tău, păi atunci trebuie să împărtăşeşti anumite lucruri cu ceilalţi, pentru că nu poţi să acoperi toate cheltuielile de care ai nevoie de unul singur; vrei să lucrezi la stăpân, atunci trebuie să accepţi anumite limitări, şi o să decidă altul pentru tine. Deci aici e vorba de o alegere.

Gabriel Basarabescu: Despre ciobănaşi vorbim în ceea ce urmează, dar chiar în stil internaţional, pentru că 'ciobănaş', evident, o transhumanţă între România, între Ucraina şi Polonia a fost pusă în practică, acum în 2013. Nu e vorba de poveste, nu e vorba de baciul vrâncean, moldovean ş.a.m.d., ci de oameni moderni, oameni cu studii superioare.

Dacian Cioloş: Da, sigur, este un proiect mai mult mai mult simbolic, care să arate - şi mie mi se pare semnificativ - să arate, pe de o parte, faptul că înrădăcinarea României în Europa nu e din anul '90 sau din 2007, de când România a aderat la Uniunea Europeană, că există în istorie, că România este înrădăcinată în Europa prin lucruri foarte practice, concrete, că de aici au plecat ciobani de-a lungul lanţului carpatic şi s-au oprit în Polonia. Şi nu românii spun asta, ci polonezii au venit să ne spună: "Fraţilor, vedem că avem multe cuvinte în comun, în acest mediu al păstoritului, şi haideţi să reluăm legăturile şi să arătăm acest simbol'. Pentru mine a fost semnificativ din două puncte de vedere: o dată pentru că e vorba de cooperare, colaborare între agricultori care, în general, sunt cunoscuţi ca fiind mai conservatori şi, pe de altă parte, pentru că arată clar şi în mod foarte practic prezenţa europeană a României aici, la ea acasă, nu trebuie mers în altă parte ca să te simţi european.

Gabriel Basarabescu: Da. Aţi mai declarat, tot în ceastă perioadă: "România poate deveni un jucător important pe piaţa de cereale din Europa". Vă întreb dacă nu am putea adăuga la acel "poate deveni" poate redeveni, pentru că până în 1946-'47, mă rog, a fost atunci o foamete, dar în perioada interbelică vapoarele plecau din Brăila, din Galaţi, din Constanţa non stop, 24 de ore din 24 de trimetea câte un vapor cu cereale hăt departe. Ce s-a întâmplat, ce s-a rupt, ce putem reface?

Dacian Cioloş: Sigur, putem spune şi faptul că România poate redeveni, dar într-un alt context, într-un nou context. Pe vremea respectivă, când plecau acele vapoare, de multe ori cerealele plecau din ţară şi lumea cam murea de foame aici. Deci a fost şi un alt context atunci, în care România exporta. Însă astăzi, fiind o piaţă liberă europeană, cu o productivitate care are perspective să crească, şi creşte de la un an la altul, şi se şi stabilizează constant această creştere - sigur, cu cat se va dezvolta sistemul de irigaţii, tehnologiile moderne, mecanizarea începe să reintre în fermele restructurate, cel puţin în partea de sud, în producţia de cereale, la asta mă gândesc -, pe măsură ce această cantitate de cereale produsă în România devine mai constantă şi semnificativă la nivel european, şi suprafeţele agricole ar permite acest lucru pentru România, cu atât pentru agricultorii din România ar putea important nu doar preţul pe care ei individual îl negociază cu un intermediar la capătul parcelei sau la siloz, ci ar putea fi semnificativ în măsura în care ei s-ar organiza şi modalitatea în care ei pot negocia sau pot da semnal de preţ într-o regiune producătoare de cereale. Şi în sensul acesta am spus că România poate să devină sau să redevină un jucător important în această zonă, cel puţin pentru producţia de cereale.

Gabriel Basarabescu: Un factor ce influenţează bursa de cereale.

Dacian Cioloş: Exact. România poate să fie unul din elementele de constituire a preţului cerealelor în această zonă. Şi ştiţi cum e, alta e când îţi calculezi tu preţul în funcţie de anumite elemente care ţin şi de potenţialul, posibilităţile tale de producţie, şi alta e când trebuie să iei preţul din afară. Acum, avantajul e că oricum preţurile sunt ridicate la cereale şi în afară, însă România ar avea de dezvoltat şi un sector de creştere a animalelor semnificativ, pe baza producţiei de cereale, şi atunci contează dacă tu îţi stabileşti preţul sau dacă altul îţi dictează preţul.

Gabriel Basarabescu: Sută la sută. Legat de cereale, evident, irigaţiile sunt vitale. Sorin Iordache din Constanţa vă întreabă ce putem face pentru ca energia electrică să nu fie prioritară doar marilor "investitori", şi dă câteva nume - nu o să rostesc nume de mari combinate, ci ca aceaastă energie electrică să fie trimisă cu bunăvoinţă şi spre agricultură. E vorba de preţ, bănuiesc, evident.

Dacian Cioloş: Da, e vorba de preţ. Sigur că în condiţiile în care piaţa energiei se liberalizează preţurile sunt negociate direct pe piaţă, dar şi aici ştiu că Ministerul Agriculturii caută soluţii pentru ca energia care ajunge la irigaţii să vină dintr-o sursă cât mai ieftină, pentru că şi aici depinde de la cine cumperi energie şi cum a fost produsă acea energie. Pentru mine semnificativ ar fi nu numai să se obţină o energie ieftină, dar să se reducă şi costurile cu întreţinerea sistemelor de irigaţii, pentru că dacă dai pe tărâţe ce ai câştigat pe făină, nu faci mare afacere. Deci chiar dacă obţii energie ieftină şi consumi mai multă energie pentru că sistemul este încă ineficient, la final costul tot ridicat iese, deci mi se pare important şi restructurarea sistemului de irigaţii, pentru reducerea costurilor, a pierderilor de apă. Apoi, această problemă cu energia, aici sunt lucruri care ţin de autorităţile naţionale, din păcate, eu nu pot să fac mare lucru de acolo de unde sunt.

Gabriel Basarabescu: Domnule comisar, relaţia dintre producător şi beneficiar, să spun eu aşa, altfel a noastră, a orăşenilor cu ţăranii este foarte importantă şi, din păcate, şi această relaţie a fost ruptă. Pe de altă parte, multă lume spune că în perioada cea mai dură a comunismului, ţăranul a ţinut orăşeanul în viaţă, pentru că magazinele erau aproape goale şi, cu toate acestea, ţăranii făceau ce făceau şi totuşi îi ajutau să aibă pe masă ceea ce trebuie.

Dacian Cioloş: Da, dar atunci, dacă vă amintiţi, aproape că nu exista familie în oraş care să nu aibă o mică rădăcină la ţară şi să nu tragă o fugă la sfârşitul săptămânii să umple portbagajul cu ceva sau pentru cei mai defavorizaţi din această perspectivă, existau pieţele în oraşe, unde nu puteau să aibă acces alţii decât ţăranii care produceau. Aici cred că ar trebui reconstruite lucrurile pe bazele realităţilor de astăzi. Atunci când nu mai există această legătură intrinsecă directă între orăşeni şi ţărani, să reconstituim acele circuite şi de asta eu le spun 'circuite scurte', adică cu cât mai puţin dacă e posibil fără intermediari între producător şi consumator şi aici nu vreau să spun că intermediarii sunt total inutili în anumite situaţii, au rolul lor, dar în foarte multe cazuri, cred că agricultorul lucrează ca să aibă un venit, consumatorul ca să aibă un produs proaspăt şi de calitate, şi atunci aceste circuite trebuie reconstituite. E un lucru important, pe care vreau să-l regăsim în mod sistematic în viitoarea politică agricolă comună, să reconsiderăm rolul ţăranului, al fermierului mic, mai ales pentru produse de primă necesitate, produse proaspete de primă necesitate, să reconsiderăm rolul micului agricultor în relaţie directă cu consumatorul, pentru că astfel rezolvăm şi problema aprovizionării pieţei cu produse proaspete româneşti, locale, dar şi problema veniturilor pentru micii producători, care altfel nu pot să se descurce.

Gabriel Basarabescu: Ar mai fi problema firmelor de consultanţă, pentru că ştim bine, un gospodar, de multe ori, n-are timpul şi nu are pregătirea de a face faţă unei întregi, nu, scriptologii pentru a accesa fonduri, şi atunci apar aceste firme de consultanţă care, iarăşi, neoficial, ştim clar că iau până la 50% din banii pe care îi poţi accesa. Deci, trebuie să dai, ce s-o spunem, pe drept cuvânt "ciubuc" pentru a lua aceste fonduri, şi 50%, "ciubucul" e o problemă.

Dacian Cioloş: Da, aici, eu văd două posibilităţi pentru a rezolva această problemă. Unu, o simplificare semnificativă, brutală, aş putea spune, a birocraţiei pentru proiectele europene şi acest lucru poate fi făcut şi poate fi făcut de autorităţile române, pentru că o mare parte din această birocraţie nu ţine de ceea ce cere Bruxelles-ul...

Gabriel Basarabescu: Subliniem ce aţi spus: nu ţine de ceea ce spune Bruxellesul.

Dacian Cioloş: Nu ţine de ceea ce cere Bruxellesul, poate e mai greu de făcut pentru actualul Program de Dezvoltare Rurală care se află în faza lui finală, dar pentru următorul Program de Dezvoltare Rurală, perioda 2014-2020, cât mai rămân la Bruxelles, o să fiu foarte atent la acest lucru, pentru că şi eu sufăr, ca reprezentant al Comisiei Europene, să tot aud că din cauza aceasta e complicaţia. Şi, al doilea lucru care poate să fie făcut pentru aceşti mici beneficiari, mici, mijlocii beneficiari, camerele agricole controlate de către agricultori, serviciile de consultanţă şi de asistenţă tehnică ale camerelor agricole ar putea înlocui aceşti consultanţi foarte scump, pentru micii producători. Sunt alte firme mai mari care pot să-şi permită şi care au nevoie de un consultant cu competenţe mai detaliate, dar pentru micii producători, lucrurile pot fi făcute simplu .

Gabriel Basarabescu: Nu exagerez dacă spun că nu numai România, ci întreaga Europă se află în faţa unei revoluţii în agricultură. Pentru a-i face faţă foarte bine, pentru a ieşi, de ce nu, pe primele locuri, trebuie să ne pregătim, trebuie să ne antrenăm, şi avem şansa să avem acolo, la Bruxelles, cred că trebuie să profităm de ea, aşa cum aţi spus, nu pentru a fi în faţa altor europeni, ci pentru a fi egali cu ei.

Dacian Cioloş: Aşa e. Cred că e important să ne asumăm această conştiinţă a faptului că suntem în UE, în măsura în care ne asumăm acest lucru. Eu, ca şi comisar european, încerc să-mi asum acest lucru, sunt multe lucruri pe care pot să le fac pentru cei de acasă şi le fac, implicit sau explicit, dar sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute doar aici acasă, inclusiv pentru a valorifica prezenţa mea şi a echipei mele acolo.

Interviu acordat de Dacian Cioloş pentru emisiunea "Matinal de week-end" de la Radio România Actualităţi

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune