Realizator: Bună revenire în România, domnule comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Cum aţi regăsit România? Care sunt impresiile după, deja, câteva zile de stat aici, în nordul Moldovei?


Dacian Cioloş: Mie îmi face întotdeauna plăcere să revin acasă, pentru că nicăieri nu te încarci mai bine de energie decât acasă şi aş putea să spun chiar că îmi sunt indispensabile aceste retururi la origini, dincolo de interesul, să spun, profesional pentru a menţine şi un contact cu cei de acasă, vizavi de ce se întâmplă aici şi ce se întâmplă la Bruxelles.



Realizator: Sunteţi una dintre cele mai importante persoane în Uniunea Europeană, în acest moment. Staţi 99% din timp departe de casă. Cu toate acestea, contrar unor români care doar după câteva luni încep să nu mai vorbească bine româneşte, dumneavoastră păstraţi acel parfum superb al zonei din care veniţi, această extraordinară limbă română foarte frumoasă.


Dacian Cioloş: Aş vrea să vă spun că limba română e una din limbile oficiale ale Uniunii Europene şi, în consecinţă şi eu o folosesc cât de des pot, inclusiv la Comisie. În cabinetul meu am câţiva români cu care lucrez şi chiar dintre colegii străini din cabinet au început să înveţe limba română. Aşa că încerc să nu mă îndepărtez de limba română nici acolo unde sunt.

Realizator: Se simte şi este, cred eu, o onoare pentru orice român să aibă un astfel de reprezentant la Bruxelles. Care au fost concluziile în urma întâlnirii cu diverşi fermieri? Ştiu că aţi venit în contact cu oamenii. Ce concluzii aţi tras? Ce şanse au ei de a avea acces la alte fonduri viitoare?


Dacian Cioloş: Bucovina este una din regiunile din România care, să spun, înregistrează un anumit dinamism din punct de vedere al dezvoltării rurale, al turismului rural, al producţiei agricole şi mi-a făcut plăcere, joi după-amiază, să am un schimb de opinii cu reprezentanţi ai unor asociaţii ale agricultorilor, ai unor unităţi administrative deconcentrate, care se ocupă de agricultură, şi sigur că le spuneam, sunt şi anumite chestiuni curente care trebuie rezolvate, dar pe care o să le discut cu domnul ministru Tabără, săptămâna viitoare, când voi fi în Bucureşti. Însă prin aceste peregrinări prin ţară, vă reamintesc că în urmă cu câteva luni am fost la Cluj, o să continuu această modalitate de a avea contact cu ţara şi altfel decât cu Bucureştiul, şi discuţiile pe care eu încerc să le incit merg, mai degrabă, spre ce o să se întâmple în următorii ani, pentru că cred că e important să ne facem 'vara sanie şi iarna căruţă', să nu rămânem descoperiţi. Suntem acuma la câţiva ani după aderarea la Uniunea Europeană şi cred că după 2013 încolo nu mai avem nicio scuză să nu folosim nu numai cantitativ, dar şi calitativ, în mod eficient, fondurile europene, cu atât mai mult cu cât, în urma deciziei Comisiei Europene, propunerii Comisiei Europene de săptămâna trecută, a bugetului multianual pentru perioada după 2013 până în 2020, România va fi unul din principalii beneficiari ai unor creşteri de alocări financiare.


Realizator: Domnule comisar, săptămâna viitoare veţi avea şi o conferinţă de presă. Acum câteva minute, am vorbit despre manipulările din presă. Avem posibilitatea acum, pentru că puţină lumea va fi alături de dumneavoastră, de a afla câteva din ideile pe care doriţi să le transmiteţi. Fiind la postul public, v-am ruga, sigur, cât puteţi de voalat, să ne spuneţi şi nouă ce veţi dori să transmiteţi în această conferinţă de presă.


Dacian Cioloş: În primul rând, cum vă spuneam, faptul că în urma propunerii Comisiei Europene pentru bugetul UE pentru perioada 2014-2020, România va fi unul din statele membre beneficiare nete ale alocărilor financiare atât pe politica de coeziune, deci pe fondurile de dezvoltare regională, cât şi pe politica agricolă comună - cred că e un lucru important. Sigur, aceste propuneri ale Comisiei urmează să fie discutate în perioada următoare între Consiliul European şi Parlamentul UE, dar e deja un punct de plecare, care e avantajos pentru România şi, de aici, cred că şi importanţa pe care trebuie să o acorde România, în următoarele de luni şi în următorul an, a unei rate de absorbţie cât mai ridicate a fondurilor europene şi, mai ales, a unui nivel de corectitudine a utilizării fondurilor cât mai ridicat. Sunt câteva elemente esenţiale pentru ca România să-şi poată păstra credibilitatea în negocierile care vor urma privind alocarea bugetului UE.


Realizator: Agricultura este un atuu important, o şansă pentru România, am putea spune comoara pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, iar faptul că dumneavoastră, un român, vă aflaţi într-un post atât de important este o şansă în plus. Sigur, sunteţi, în mod egal, un părinte al tuturor ţărilor europene, dar şi un părinte care, cât de cât, acolo, un dram de bucurie în plus pentru un copil faţă de altul. Sigur, nu pot fi sentimentele împărţite absolut egal. Dacă noi vom şti sau nu să folosim această şansă, să folosim fondurile europene, este o altă discuţie, pe care urmează să o facem noi, aici, în ţară; cred că este problema noastră internă asta.



Dacian Cioloş: Sigur, este şi problema mea, pentru că eu originea românească nu mi-o pierd chiar şi fiind comisar european. Şi pentru mine e important, în poziţia pe care o am, ca lucrurile să meargă bine în România. Da, eu sunt convins că se vor găsi soluţii şi că atât agricultura, cât şi infrastructura din România vor putea beneficia de aceste fonduri. Însă voiam să subliniez aceste lucruri, pentru că sunt importante şi nu o spun, cum aţi spus dumneavoastră înainte, ca un părinte, nu mă consider un părinte al nimănui. Cred că sunt o parte, o celulă, să spun, a unui organism mai mare, dar e important ca fiecare celulă să îşi facă treaba bine, pentru că altfel, ştiţi, se ajunge la cancer şi la alte lucruri.

Realizator: Se dezechilibrează tot, sigur. A fost o onoare să vă avem alături. Ca de obicei, nu putem decât să sperăm ca şi în dăţile viitoare să fiţi prezent în "Matinalul de weekend".Mulţumim mult şi dea Domnul să fim pe calea cea bună, agricultura să reprezinte o relansare pentru România.


Dacian Cioloş: Eu sunt convins că sunt foarte multe posibilităţi şi sunt convins, totodată, că în următoarele luni, în următorii doi ani inclusiv sau probabil cu atât mai mult cu cât vor fi şi campanii electorale, se va discuta despre agricultură în mod concret, pe baza unei abordări strategice multianuale, ca să ştim de la ce pornim, să ştim ce vrem întâi acasă şi apoi să putem şti ce cerem de la Uniunea Europeană, din perspectiva României.

Interviu difuzat de Radio România Actualităţi sâmbătă, 2 iulie 2011

Monitorizare: Agenţia de presă RADOR