Alexandru Rusu:Iată, subiectele săptămânii trecute: Curtea Constituţională a României a hotărât amânarea verdictului cu privire la validarea referendumului din 29 iulie până pe data de 31 august; Conducerea Institutului Cultural Român, în frunte cu Horia Roman Patapievici, a demisionat în bloc, după ce Curtea Constituţională a României a decis ca ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind trecerea institutului din subordinea preşedinţiei în cea Senatului este constituţională; şi Kofi Annan a demisionat din funcţia de emisar ONU şi al Ligii Arabe în Siria, conform anunţului secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.Ce comentaţi?

Cristian Pârvulescu: Primul dintre subiecte este, evident, problema care preocupă România deja de o lună de zile: problema suspendării preşedintelui Băsescu şi, mai nou, a referendumului, după ce duminica trecută (nr.r. 29 iulie) a avut loc referendumul, al cărui rezultat îl cunoaştem şi putem spune acum că n-a fost deloc concludent în ceea ce priveşte cvorumul şi foarte concludent în ceea ce priveşte demisia, asta pentru că 86% dintre cei care s-au prezentat la urne au votat pentru demiterea preşedintelui Băsescu şi vă pot spune că este cel mai bun scor realizat din 1990 încoace, în sensul, că şi în 1992 preşedintele Iliescu era ales cu doar 7.300.000 de voturi, nu cu 7.400.000 de voturi, cât au fost acum, în defavoarea preşedintelui Băsescu.

Deci este un scor categoric, care, totuşi, din cauza cvorumului, era contestat. Aşa s-a ajuns şi la decizia Curţii Constituţionale, care cere Guvernului să actualizeze listele permanente, pe bună dreptate şi am să vă dau câteva exemple, pentru a înţelege cât de justă este această cerere şi cât de confuze sunt listele.

Fac, din nou, apel, la cifre: în 1990, la alegerile din 20 mai, pe listele electorale erau 17.200.000 de alegători, în condiţiile în care populaţia României avea 23 de milioane. În 1992, la alegerile prezidenţiale din octombrie, scădea populaţia de pe listele permanente la 16.000.500. Creşte, din nou, la 17.000.200 şi rămâne în zona aceasta până în 2000; la referendumul din 2003 ajunge la 17.000.800 pentru a ajunge la 18.000.300, cât este aproximativ şi astăzi, odată cu alegerile prezidenţiale din 2004.

Este evident suprinzătoare această creştere, în condiţiile în care populaţia României descreşte în mod evident şi vorbim despre cu două milioane de români mai puţini în momentul de faţă, în raport cu 1990: 21 de milioane, rotunjit, faţă de 23 de milioane.

Sigur, sunt nişte probleme cu listele permanente. Nu sunt convins că aceste probleme vor fi rezolvate de mini-recensământul care se realizează acum, dar, pe de altă parte, situaţia politică este cât se poate de clară. Chiar dacă referendumul va fi invalidat, preşedintele Băsescu va fi într-o situaţie imposibilă, cu un vot masiv împotrivă. De două luni, pentru că asta se va întâmpla, la începutul lunii septembrie, nu se va afla la Cotroceni. Relaţiile sale cu societatea românească sunt din ce în ce mai controversate, iar criza politică va continua, continuă şi în momentul de faţă, cu o ieşire destul de improbabilă odată cu alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie. În continuare, societatea românească este foarte preocupată de această criză politică şi de regim şi, probabil, va avea încă multe de văzut în săptămânile şi lunile care urmează.

Alexandru Rusu: Iată şi evenimentele săptămânii în curs: luni, pe 6 august, România va achita prima rată în valoare de 671 de milioane de euro din împrumutul contractat în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional, în timp ce misiunea se află la Bucureşti. Vom avea, tot luni, o conferinţă de presă a Băncii Naţionale a României pentru prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei; şi aşteptăm reacţii internaţionale, după ce cel puţin 42 de persoane au fost ucise, iar alte 37 au fost rănite într-un atentat sinucigaş, comis sâmbătă seara în sudul Yemen-ului şi atribuit Al Qaeda. Ce comentaţi?


Cristian Pârvulescu: Evident, tot subiectele româneşti, în special cel legat de plata primei părţi din banii împrumutaţi de la Fondul Monetar Internaţional în 2009-2010; vorbim doar de dobândă.

Dumneavoastră aţi spus, este voba de aproape 700 milioane de dolari, o sumă imensă. Urmează apoi să plătim şi sumele respective. Ştiam că va veni şi rândul acestor plăţi într-un moment în care economia românească este slăbită, atât de criza politică, cât şi de criza economică.

În ultimele săptămâni am asistat la o cădere accelerată a leului, ceea ce influenţează cu siguranţă nivelul de trai cel puţin al celor care au credite în euro şi care plătesc dobânzile şi creditele în euro, pentru că diferenţa devine semnificativă.

Pe de altă parte, pe termen mediu şi lung, situaţia economiei româneşti ar putea să se îmbunătăţească, sigur, privind la ceea ce se întâmplă şi în alte ţări din jurul nostru. Polonia, spre exemplu, care reprezintă surpriza crizei economice, nu a avut de înfruntat criza, în primul rând pentru că a devalorizat cu moderaţie, dar constant, zlotul.

Banii de la Uniunea Europeană au contribuit şi ei, dar principala politică pe care a avut-o a fost aceea a devalorizării zlotului. Devalorizarea rapidă a leului însă, a creat dezechilibre pe termen scurt şi s-ar putea şi pe termen mediu, dincolo de optimismul guvernanţilor.

Pe de altă parte, misiunea Fondulului Monetar este în România, evaluează progresele făcute, are întâlniri permanente cu reprezentanţi ai Guvernului, rămâne în continuare foarte clară pe poziţii şi este, probabil, bine că se întâmplă această plată, în momentul în care sunt aici, pentru că vor putea constata că economia românească este o economie funcţională, chiar dacă are suficient de multe probleme structurale, care probleme structurale depind de rezolvarea, şi de rezolvarea, crizei politice.

Să sperăm că rezolvarea acestei crize va veni în lunile următoare, pentru că România nu-şi poate permite o criză îndelungată şi, cu siguranţă, o criză a relaţiilor dintre un preşedinte delegitimat prin votul popular şi un Guvern a cărui stabilitate este discutabilă, pe de o parte, pentru că se află înaintea alegerilor parlamentare, pe de altă parte pentru că a fost supus unui embargou internaţional.

Interviu difuzat de Radio România Actualităţi

Monitorizare: Agenţia de presă RADOR