Preşedintele Traian Băsescu susţine că este într-o situaţie relativ dificilă în faţa celorlalţi membri ai Consiliului European pentru că a cerut şi a obţinut discutarea accesului României în Schengen în Consiliul JAI din luna martie, însă unele state au condiţionat acest lucru de raportul MCV.

Acest fapt este cunoscut şi de premierul Victor Ponta şi de preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care în opinia sa deteriorează consecvent credibilitatea ţării.

În plus, şeful statului consideră drept copilărească ideea lansată public de preşedintele Senatului şi de premier cu privire la negocierea privind aderarea la Schengen cu fiecare stat în parte.

În replică, premierul Victor Ponta susţine că principalul adversar al aderării României la Schengen este chiar Traian Băsescu

Premierul a susţinut că, în timp ce face demersuri diplomatice şi pledează în faţa omologilor săi pentru primirea României în Spaţiul Schengen, preşedintele Traian Băsescu invocă permanent motive pentru a nu fi primiţi.

Ianna Ioniţă: Comentăm schimburile de replici între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Mai sunt câteva zile până la Consiliul JAI. Ce şanse avem?

Corina Drăgotescu: Şanse foarte mari nu ştim dacă avem pentru ca este evident că, dincolo de decizia tehnică, despre care toţi politicienii au căzut de acord că este îndeplinită, există şi o decizie politică. Eh şi aici încep toate aceste declaraţii şi tot acest război pe care îl vedem sau pe care îl auzim în aceste zile, pentru că sunt două voci care vorbesc: este această ofensivă a guvernării, ofensivă diplomatică evident pentru a convinge Europa că lucrurile merg în direcţia bună, că lucrurile nu sunt aşa cum spun reprezentanţii fostei guvernări şi este vocea preşedintelui şi vocea celor care îl susţin pe preşedinte, vocea fostei guvernări, ca să-i spun aşa, care spune altceva, care are legături în Europa şi care spune altceva. Câtă vreme decizia este politică şi România nu va vorbi pe o singură voce despre ceea ce se întâmplă în România, despre ceea ce vrem să ne asumăm, despre ceea ce putem face sau nu putem face, oamenii aceia care trebuie să ia o decizie o să spună, domnule ascult şi eu pe cine mi se pare mai credibil sau că nu stau ei să facă analiză, să vadă vai, dar cum este în România, dar cine pe cine, dar cu referendumul cum a fost, cu suspendarea, cu nesuspendarea? Asta vedem. Vedem că, pe măsură ce se apropie data Consiliului, declaraţiile sunt tot mai nervoase, tot mai multe şi tot mai, nu ştiu, fiecare aruncă vina pe celălalt.

Ianna Ioniţă:Iar asta ne costă pe toţi, mai devreme sau mai târziu.

Corina Drăgotescu: Nu cred că ne costă că, până la urmă este vorba de semnal politico-economic, este vorba de nişte lucruri care ar face şi viaţa românilor care lucrează în afară sau care vor să lucreze în afară mai uşoară şi un semnal pentru cei care vor să investească. Sunt multe componente economice atrase de acest raport şi de acest statut al nostru.

Ianna Ioniţă: Subiectul fierbinte pe care s-a bătut monedă în acest schimb de replici, a fost absorbţia fondurilor europene. Preşedintele vrea ca Guvernul să valorifice ceea ce a obţinut el la negocierile de la ultimul Consiliu European. Victor Ponta spune ca România a pierdut foarte mulţi bani.

Corina Drăgotescu: Bătălia este pe bani, este criză. Normal că cum se uită fiecare în portmoneul celuilalt şi spune "tu ai băgat bani". Ăla zice "nu este adevărat, tu ai scos bani". Adică, bătălia este pentru supravieţuire. Ce am vazut este că Victor Ponta a trimis o scrisoare celor care au fonduri, Guvernul a făcut publică această scrisoare, celor care derulează fonduri europene, le-a spus cum a derulat, cum a deblocat programul POSDRU. Până şi programul acesta a ajuns obiect de bătălie între preşedinte şi prim-ministru. Preşedintele spune că nu este suficient, premierul spune da, dar este oricum mai mult decât aţi făcut voi, ceilalţi, vreodată. Când a fost vorba de bugetul României, bugetul alocat României pentru fondurile europene, deci de partea cuvenită României, Victor Ponta, premierul a spus "preşedintele a dat greş", în timp ce preşedintele a spus "nu este adevărat, premierul a dar greş pentru că nu vom fi capabili niciodată să înghiţim atâţia bani cât am reuşit eu să aducem". Bătălia este pe bani, este firesc să fie aşa. Ar fi foarte bine şi dacă s-ar menţine în această zonă, a bătăliei. Ar fi minunat pentru noi. Din păcate, bătălia se duce şi în alte părţi.

Ianna Ioniţă: Toate aceste declaraţii atât de vocale ale preşedintelui Traian Băsescu pot fi puse în legătură cu alegerile din PDL din această perioadă, pentru şefia PDL?

Corina Drăgotescu: Nu ştiu dacă pot fi, pentru că ce constatăm la PDL este o tendinţă evidentă şi o dorinţă evidentă tocmai de a se distanţa de Traian Băsescu. Cei din PDL şi-au dat seama că nu le mai aduce nimic, nu le mai aduce voturi, nu le mai aduce decât o emoţie negativă şi vor să se distanţeze. Este ceea ce am văzut la şedinţa pe care au avut-o în acest week-end, ca tendinţă predominantă. Nu cred că Traian Băsescu intră în lupta cu Victor Ponta pentru PDL. Poate este o luptă pentru PDL, dar cu bătaie mai lungă, nu este cu bătaie la şefia PDL.

Ianna Ioniţă: Şi peste tot şi toate, astăzi am avut şi rezultatele unui eurobarometru, iar concluzia este clară: numai jumătate dintre români se simt cu adevărat cetăţeni europeni faţă de o medie, la nivel european, de 63%. Credeţi că situaţia politică internă şi referendumul de peste vară a generat acest procent?

Corina Drăgotescu: Nu ştiu. Eu mă uit cu foarte multă bucurie la procentul ăsta pentru că, în timp ce, nu ştiu, alţii, nu ştiu finlandezii, cine vrei, sunt membri ai Uniunii Europene de mai mult timp decât suntem noi şi au totuşi un procent care este apropiat de procentul nostru şi erau nişte procente, am văzut în....

Ianna Ioniţă: 63% este media europeană, noi suntem 51%.

Corina Drăgotescu: Da, dar sunt date nişte exemple de ţări care sunt undeva la media noastră.

Ianna Ioniţă: Ţările nordice au ceva mai mult, 65%-70%. Noi suntem totuşi într-un procent mic.

Corina Drăgotescu: Suntem la Italia, undeva în partea aia suntem şi noi. Deci, suntem pe media ţărilor care au o vechime în Uniunea Europeană şi nu este vorba doar de vechimea monedei unice, este vorba de vechime în această contrucţie europeană care a început demult, a început acum, nu ştiu, acum 30 de ani, a început chiar mai bine de 30 de ani şi faptul că noi suntem totuşi cu un procent atât de apropiat de acele ţări pentru mine este un lucru bun. Înseamnă că românii cred în Uniunea Europeană şi se simt cetăţeni pentru că atunci când se duc în Uniunea Europeană au drepturi egale cu toţi ceilalţi. Evident că poate jumătate dintre români nici nu au fost în afară, să nu uităm că pentru a te duce în afară ţării, în afara graniţelor îţi trebuie nişte bani, îţi trebuie, ai nevoie de nişte condiţii, nu poţi să te duci să dormi totuşi pe stradă, dacă ţii cât de cât la viaţa ta, drept pentru care eu.... şi normal că dacă stai în România nu simţi nimic. Nu simţi că eşti cetăţean decât când vezi că te supraveghează Bruxelles, însă la nivel mare, dacă te uiţi, eu cred că este un procent bun, după doar câţiva ani de zile românii să se simtă mândri şi să simtă apartenenţa la Uniunea Europeană. Eu cred că este un procent bun, nu aş spune ca este un procent prost.

Interviu difuzat de Radio România Actualităţi, în emisiunea "Agenda globală".

Monitorizare text: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune