Realizator: Bulgaria tinde să-şi reconsidere poziţia în legătură cu gazele de şist. În România, însă, Chevron va efectua în acest an, în judeţul Vaslui, numai lucrări de explorare prin tehnologii convenţionale, iar în judeţul Constanţa, singura activitate planificată pentru anul acesta vizează realizarea unui studiu de fizică a Pământului, după care grupul va decide dacă va fora o sondă de explorare standard. Tot astăzi, (luni,n.r.) într-un interviu acordat Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, a subliniat că actele normative prezente, privind licenţele de explorare-dezvoltare a perimetrelor concesionate Companiei Chevron, nu conţin formularea gaze de şist, întrucât trebuie văzut mai întâi ce tip de resurse ar putea exista în aceste perimetre. Cum vi se pare această declaraţie a lui Dan Suciu?

Bogdan Ficeac: Mi-e greu să spun, atâta timp cât am ascultat la dumneavoastră şi modul în care vorbesc bulgarii de... adică se vede clar, ei au o strategie, au negocieri externe, au o politică externă pe termen mediu şi lung, au o strategie de dezvoltare, aşa cum e Bulgaria, mă rog, că noi suntem luaţi tot timpul în pachet cu bulgarii, dar iată că ei tot au sau, cel puţin, pare că, la urma urmei, realitatea este ceea ce credem că este, nu ceea ce este de fapt. Deci, la nivel de imagine, pare să existe o anumită structură. La noi sunt nişte lucruri total nebuloase, ori aici, cum să spun, chiar şi intervenţia purtătorului de cuvânt al guvernului, spune şi el cât poate să spună sau ce i se spune. Noi avem o totală nebuloasă, în ceea ce priveşte gazele de şist. Ştim de la ONG-uri că... şi, în general, din documentările televizunilor, că această exploatare a gazelor de şist implică numeroase pericole în ceea ce priveşte mediul, în ceea ce priveşte pânza freatică, ni se spune că da, şi la noi ar fi o problemă dacă ar fi neglijenţă. În rest, dacă e bine făcut, nu e nici o problemă. Bun. Am văzut atâtea lucruri în care neglijenţa era ultima chestiune care ne deranja. În rest, erau tot felul de contracte în care statul român nu avea absolut nici un drept, şi exploatatorul resurselor din străinătate sau, eu ştiu, ce alţi băieţi deştepţi, din ţară sau din afară, aveau absolut toate drepturile. Deci, lucruri de genul acesta, în care ba sunt secrete, ba de la Chevron ar fi venit o chestiune că noi nu avem nici un pretenţie, guvernul hotărăşte, sau ANRE, ce e secret şi ce nu e secret. Deci, avem tot felul de declaraţii care nu fac decât să sporească această confuzie, şi noi nu ştim absolut deloc ce cuprind acele contracte, doar ni se spune că sunt nişte explorări, că dacă vor fi zăcăminte, va începe o exploatare, nu ştiu, peste câţiva ani, dar contractele sunt secrete, totul e secret, şi doar ascultăm nişte declaraţii care, eu ştiu, peste o jumătate de an, sau un an, când Doamne fereşte, se va întâmpla ceva grav, se va spune, evident, ca de obicei, de atâţia ani de zile, de 20 de ani: presa este vinovată, că n-a înţeles, au interpretat ei, au scos din context ş.a.m.d. Chestiunea de principiu, ca să fac un rezumat, chestiunea este extrem de spinoasă. Au fost nenumărate probleme, şi în Statele Unite, şi în alte zone. Sunt pericole majore care trebuie luate în considerare, începând de la poluarea mediului, referitor la apa asta care va ieşi şi nu se ştie cine o va curăţa, cine are obligaţia să o cureţe, pentru a reintra în circuit; mergând până la cantitatea de apă, în Dobrogea sau în zona Vasluiului, de unde vor veni acele cantităţi de apă, când şi aşa, sunt zone sărace în apă? Mergând până la pânza freatică, cine va garanta că pânza freatică nu va fi infestată cu diverse substanţe chimice? Mergând până la pericolele seismice, deci sunt o mulţime de lucruri care trebuie lămurite foarte clar şi, dincolo de astea, după ce se lămuresc toate chestiunile astea, vrem să ştim şi noi ce câştigăm din aceste exploatări, pentru că noi n-am făcut până acum decât, de 20 de ani sau, mă rog, de 15 ani, să vindem tot ce se poate.După ce s-a distrus absolut tot, acum vindem resursele naturale, vindem tot pe nişte redevenţe din astea de te apucă râsul. Când în sfârşit se dau publicităţii, aflăm că luăm şi noi 4%, 3% în timp ce alte ţări iau, mă rog, cele care dau în exploatare, pentru că în alte ţări exploatările de genul acesta au un regim special, sunt resurse strategice cum sunt şi la noi teoretic, dar practic s-au dat pe tot felul de contracte. Politicienii noştri ...am ajuns la nişte discuţii din astea absolut aberante în momentul în care mai iese la iveală un contract nou dezastruos pentru ţară, singurele discuţii: da, băi, dar şi voi aţi furat, de parcă pe noi ne-ar încălzi că au furat şi unii şi fură şi alţii, că ăsta e obiceiul. S-a furat, deci toată lume poate să fure. Nimeni nu vine să spună: domnule, noi am lucrat la o strategie pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte resursele energetice ale României.

Realizator: Ce şanse are elaborarea unei legi care să reglementeze în România exploatarea gazelor de şist, aşa cum cer organizaţiile civice?

Bogdan Ficeac: Bun, aici cu elaborarea unei legi, ştiţi care e problema? Noi toţi elaborăm legi pe un anumit domeniu foarte restrâns, legi care nu au legătură cu alte legi sau se bat cap în cap cu alte legi deja existente, chiar şi alea pe care le elaborăm peste şase luni se schimbă pentru că asta e mare.Eu am mai avut diverse ocazii, mă rog, să discut cu reprezentanţi ai unor mari organizaţii de întreprinzători privaţi, şi japonezi, şi din alte zone ale globului, să spunem aşa, iar marea lor problemă nu era neapărat ce legi avem noi, pentru că ei spun: domne' noi avem afaceri în zeci, sute, o sută de ţări ale lumii, fiecare are legea ei şi trebuie să ne adaptăm. Marea voastră problemă este că le schimbaţi din şase în şase luni. Deci aici nu poţi să-ţi faci un business plan, nu poţi să faci nimic solid şi decât să mergem, mai bine nu venim, că nu ne interesează cum e legea din punctul nostru de vedere. Ne interesează să fie stabilă şi noi ne adaptăm, că fiecare ţară are legile ei, şi ne adaptăm. La noi se schimbă tot timpul şi se schimbă pentru că noi nu avem o strategie pe termen mediu şi lung. Avem o ţară şi nu ştim ce să facem cu ea, decât să vindem absolut tot, să vindem, să vindem, să vindem, pe rupte, ca şi cum, eu ştiu, nu ai acum bani de mâncare şi, în loc să mai reduci din cheltuieli, te duci la cârciumă şi vinzi totul din casă, şi după aia, murim de foame.

Realizator: Şi o ultimă întrebare. Ce şanse credeţi că va avea acea proclamaţie semnată de 25.000 de persoane, prin care este adusă în discuţie sistarea exploatării gazelor de şist, prin metoda fracturării hidraulice?

Bogdan Ficeac: Eu sper că va avea succes această proclamaţie. Repet, nu sunt specialist în domeniu, dar văd că în modul în care se discută, din partea oficialilor, decidenţilor politici, guvernamentali, celor care fac politici publice, văd că este o nebuloasă, ceea ce înseamnă că nici la acele niveluri înalte nu este clară problema, pentru că dacă ar fi clară, s-ar explica foarte clar: băi oameni buni, uite, asta, asta! Nu putem să dăm publicităţii anumite chestiuni care sunt secrete în orice ţară a lumii, eu ştiu, referitoare la anumite date. Dar, în general, care sunt condiţiile contractului, ce prevede respectivul contract, ce avem noi de câştigat?...

Realizator: .. ar trebui să ştim.

Bogdan Ficeac: ... nu ce au de câştigat companiile străine.

Realizator:Asta ar trebui să ştim, da.

Bogdan Ficeac: Cum ne protejăm noi mediul. Deci, dacă toate lucrurile astea ar fi prezentate foarte clar, poate că vom înţelege, e bine sau nu e bine, ori acum nici măcar nu ştim dacă e bine sau nu e bine. Ori, o asemenea proclamaţie, măcar din punctul meu de vedere, aş dori să aibă succes, măcar să stopeze acest proiect până ne lămurim şi noi, să ştim ce vrem sau dacă este absolut necesar să încercăm şi nişte tehnologii sau nişte exploatări cu potenţial de diverse pericole şi nu avem alte modalităţi de a pune economia pe roate, până la a încerca tot felul de demersuri din astea oarecum necunoscute şi potenţial periculoase.

Ascultă interviul aici:

Interviu realizat de Ianna Ioniţă şi difuzat la RRA.