Bogdan Ficeac, analist
Am venit (n.r. la referendum) dar am venit degeaba, n-am hotărât nimic, pentru că nu s-a îndeplinit un anumit cvorum, deşi participarea a fost uriaşă de data asta.
Articol de Simina Botar, 31 Iulie 2012, 09:34
Simina Botar: Domnul Bogdan Ficeac, la final de zi, după ce s-a spus atât de mult, ce putem să spunem, ce au câştigat şi ce au pierdut cetăţenii României după acest referendum?
Bogdan Ficeac: Păi încă nu ştim dacă au câştigat ceva sau a fost o păcăleală, o mare păcăleală, o tevatură inutilă finalizată, cum spunea şi presa străină, cu o şmecherie. Bine, pentru ei cel puţin, din cunoştinţele mele, lucruri de genul ăsta nu prea se întâmplă. În democraţiile consolidate, în niciun caz, iar în cele recente nu ştiu să fie cazuri în care, în momente importante pentru o democraţie, un referendum, la urma urmei, un moment în care populaţia este chemată să-şi expună clar părearea într-o problemă foarte importantă, o parte mare a ei este invitată să nu participe, pentru că una dintre părţi ar câştiga prin neparticipare, adică... S-a discutat aici, mai în glumă mai în serios, şi de comparaţia cu fotbalul, cu câştigat la masa verde, dar şi comparaţia nu e corectă, pentru că la masa verde se câştigă prin neparticiparea oponentului, nu să câştigi tu neparticipând nici la meci, nici la masă, nicăieri, dar ieşi învingător.
Deci eu cred că e un caz şcoală şi pentru democraţia din România, care va trebui să înveţe mult, şi mă refer aici în special la clasa politică, dar şi la, iată, membrii Curţii Constituţionale, pentru că la urma urmei Curtea Constituţională, aşa cum a fost ea înfiinţată, tipul de Curte Constituţională în Austria era formată şi din jurişti cu foarte multă experienţă, dar şi din politologi, pentru că spiritul democraţiei, spiritul Constituţiei, spiritul legilor contează, nu un anume paragraf sau un anume alineat care poate fi speculat într-un mod sau altul, aducând, iată, sau, mă rog, deocamdată nu ştim care va fi decizia, dar putând să ducă la aruncarea la coşul de gunoi a voturilor a milioane de oameni.
Deci am venit (n.r. la referendum) dar am venit degeaba, n-am hotărât nimic, pentru că nu s-a îndeplinit un anumit cvorum, deşi participarea a fost uriaşă de dată asta. Implicarea mai ales, implicarea cetăţenilor a fost uriaşă. Dacă îmi permiteţi să fac un scurt calcul, din ce spunea chiar domnul preşedinte suspendat Traian Băsescu, că avea în ultimele sondaje 37%, ceea ce ar fi însemnat cam la fiecare doi alegători care votau împotriva domniei sale ar fi trebuit să fie unul care vota pentru domnia sa şi care era invitat să rămână acasă. Or, având la rezultate 7,4 milioane de oameni care au votat împotriva domniei sale, probabil că erau vreo 3,7 milioane care ar fi votat pentru domnia sa, conform sondajelor, deci în total ar fi fost vreo 12 milioane de votanţi.
Dacă luăm listele BEC, unde sunt vreo 15 milioane, am fi ajuns, în mod normal, la o participare de 70%-75%, deci un interes extraordinar pentru acest moment, important pentru o democraţie în curs de cristalizare, de aşezare. Or, cum să spun, apelarea la nişte subterfugii de genul ăsta, care nu fac decât să amâne un deznodământ, că întotdeauna chestiunile pe procedură nu rezolvă problema de fond, ci doar o amână, riscă să arunce România într-o nouă perioadă de stabilitate, cu consecinţe nefaste în primul rând pentru noi, în calitate de cetăţeni obişnuiţi. Pentru partide, mai puţin, nu ştiu. Dacă vreţi, putem analiza şi pe fiecare partid în parte, ce-ar fi putut să câştige şi ce ar fi putut să piardă, dar mai mult ne interesează pe noi.
Simina Botar:Partidele politice, care în mod obişnuit ar fi fost poate în vacanţă acum, pregătindu-se pentru alegerile parlamentare din toamnă, mai ales formaţiunile care s-au implicat în referendum mai mult, ce au câştigat şi ce au pierdut? Eventual, şi în procentele de susţinere din partea alegătorilor.
Bogdan Ficeac: Eu cred că dacă acest referendum, să spunem, va fi invalidat, va apărea acel uriaş potenţial de frustrare, cel puţin a 7,5 milioane de oameni, care au votat împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi împotriva, normal, a susţinătorilor săi, Partidul Democrat Liberal. Or, e un procent care e aproape dublu faţă de ce aveau USL la votul politic din alegerile locale. Deci USL ar căpăta, cel puţin acuma, mă rog, mai sunt câteva luni, în România se mai schimbă lucrurile, dar USL ar căpăta un avantaj foarte mare electoral vizavi de PDL, care, fiind asociat în această frustrare uriaşă de persoana domnului preşedinte Traian Băsescu, ar pierde foarte mult, lucru care în final iar va duce la pierderea pentru noi toţi sau la o şubrezire a democraţiei, pentru că în momentul în care vei avea o putere urieşească şi o poziţie extrem de firavă, iară nu e bine, pentru că trebuie să existe un anumit echilibru în societate, nu poţi să vii... Că, la urma urmei, inevitabil va apărea beţia de putere, vor apărea anumite tendinţe autoritare, indiferent cine se află la putere, mai ales când are butoane atât de multe. Şi imaginaţă-vă că, dacă USL-ul va ajunge, eu ştiu, la 65 sau eu ştiu cât în Parlament, va putea schimba chiar Constituţia, are numărul de voturi deja două treimi din Parlament, deci sunt lucruri la care trebuie să reflectăm, nu putem să lăsăm să meargă aşa, a fost o şmecherie, merge, şi după aia nu ştim efectiv când poate exploda societatea, chiar dacă pentru anumite partide e un avantaj uriaş, altele pierd - vorbesc pe moment - dar pe termen mediu, pe termen lung, procesul de consolidare a democraţiei pierde şi normal, noi pierdem.
Simina Botar: Înţeleg, domnule Ficeac, că trebuie să ne întoarcem la discuţia acesta în momentul în care vom avea rezultatele finale.