Competiţia economică nu se desfăşoară întotdeauna cu cele mai oneste mijloace.

Raportul pe acest an asupra concurenţei în sectoarele esenţiale ale economiei naţionale este lansat, joi, în dezbatere publică de Consiliul Concurenţei.

Un interviu pe această temă acordat în exclusivitate Radio România Actualităţi de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Simona Şerbănescu: Dle preşedinte, cât de onestă este competiţia economică în piaţa românească?

Bogdan Chiriţoiu: Greu să generalizăm. Noi ne uităm, în acest an ne uităm pe 20 de pieţe importante din economia românească şi eu sper că în anii următori o să reuşim să creştem volumul de date pe care le procesăm. Inspiraţia pentru noi sunt olandezii, care sunt cei mai avansaţi în UE la genul acesta de analiză şi ei se uită la 500 de pieţe. Ce putem să spunem este că în continuare, vedem sectoare unde suntem în principiu mulţumiţi de modul cum decurge concurenţa, în sensul că sunt actori suficient de mulţi pe piaţă încât să exercite o presiune concurenţială unii asupra altora, deci, concurenţa /.../ preţurile scad, pentru că există lupta asta între actorii prezenţi pe piaţă. Şi aici aş enumera zona de comercializare a alimentelor, unde vedem totuşi un număr mare de agenţi economici prezenţi pe piaţă, luptă între ei, preţuri relativ scăzute faţă de alte ţări membre ale UE şi acestea sunt semne că avem o concurenţă destul de puternică. /.../ nu pot fi anumite perturbări ale pieţei, dar când ne uităm la nivelul macro, spunem că totuşi, orice perturbări sunt, ele nu afectează semnificativ funcţionarea economiei în acea zonă. Alt sector de care de mai mulţi ani suntem mulţumiţi în privinţa modului în care merg lucrurile e zona de telecomunicaţii, unde deşi avem puţini actori pe piaţă, şi asta e prin natura industriei respective, care necesită capitaluri foarte mari, vedem preţuri scăzute în România faţă de alte ţări din Uniune.

Simona Şerbănescu: Raportul pe care îl lansaţi joi se concentrează pe analiza a cinci sectoare cheie ale economiei naţionale. Mi-aţi dat exemplu două sectoare în care concurenţa funcţionează. Care ar fi sectoarele în care concurenţa încă nu îşi face simţit rolul?

Bogdan Chiriţoiu: Eu aş spune că vedem progrese pe zona serviciilor financiare, deci, dacă ne uităm la modul cum funcţionează băncile, ce e îmbucurător faţă de alţi ani este că vedem o reducere a diferenţei dintre dobânzile pe care le plătesc băncile clienţilor la depozite şi dobânzile pe care le cer băncile la cei pe care îi împrumută. Tehnica aceasta se numeşte marja dintre dobânda activă şi dobânda pasivă a băncii. Ceea ce e important e că băncile în felul ăsta consumă mai puţini bani ele. Acesta e un semn bun şi repet, e o schimbare faţă de acum câţiva ani. În acelaşi timp, nu putem spune că lucrurile merg perfect în zona asta. Există dificultăţi de accesare a creditelor.

Simona Şerbănescu: Există un segment separat al raportului pe care îl lansaţi joi, care se referă la metode de creştere a concurenţei pe piaţa cardurilor de plată din România.

Bogdan Chiriţoiu: Inevitabil, concurenţă pe zona asta nu pot să am, pentru că pentru a avea câteva carduri acceptate de mulţi comercianţi în România, care lucrează cu bănci diferite, inevitabil trebuie sa ai o coordonare între bănci, deci nu este loc acolo de concurenţă, ci se ajunge la nişte comisioane pe care şi le plătesc băncile unele altora, care sunt stabilite în comun, neconcurenţial. Problema este că nivelele astea sunt destul de mari în România faţă de alte ţări din Uniunea Europeană. Ce propunem noi autorităţilor noastre este să le reglementeze.

Simona Şerbănescu: Consiliul Concurenţei face investigaţii, dă amenzi. În topul amenzilor se află companii petroliere. Există procese în desfăşurare. Sunt investigaţii în curs. Sunt suficiente instrumentele pe care le aveţi la îndemână? Descurajează cartelurile? Există carteluri pe piaţa românească?

Bogdan Chiriţoiu: Eu sunt convins că există, pentru că natura umană nu poate să difere fundamental în România de alte ţări şi dacă există carteluri în alte ţări, există şi la noi. Noi pe unele le depistăm. Eu sunt convins că nu reuşim să le depistăm pe toate. Ce este important este să ne îmbunătăţim noi mijloacele de detecţie. Doi: este important ca oamenii să fie suficient de speriaţi că noi îi vom depista, încât să vină ei să spună: "Uite ce greşeală am făcut noi, daţi-ne un tratament mai indulgent". În state importante ale Uniunii Europene, asta e metoda principală prin care depistate cartelurile, când firmele vin şi recunosc ele fapta şi dacă vedeţi cazurile care sunt acum în vogă în Europa, să spunem, manipularea de către bănci a indicilor de piaţă monetară şi posibil, a indicilor de pe piaţa de transferuri valutare, astea sunt investigaţii care au fost pornite pe baza recunoaşterilor oferite de către câteva bănci.