Ministrul mediului, Attila Korodi, a fost ales, cu unanimitate de voturi, vicepreşedinte al Biroului Adunării ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite în domeniu.

Numirea reprezintă o continuare a implicării active a României în forurile internaţionale pe acest segment.

Reporter: Sunteţi vicepreşedinte acum pe mediu, ce-şi propun Naţiunile Unite şi ce veţi face, practic, dumneavoastră?

Attila Korodi: Pentru noi, important este, în următorii doi ani de zile, ca dezbaterea pe creare să fie de dezvoltare durabilă a ONU, protecţia mediului şi cel puţin acele 12 teme critice să facă parte din strategia mondială pe dezvoltare durabilă, putem să zicem acoperişul general al scopului politic pentru următorii doi ani de zile.

Reporter: Care sunt aceste 12 elemente critice?

Attila Korodi: Câteva domenii în care poate există deja acorduri internaţionale, poate nu, dar acestea trebuie să fie întărite. De exemplu, participarea publicului şi transparenţa la deciziile de mediu, problematica chimicalelor şi a deşeurilor, care este una foarte vitală, tematica biodiversităţii, a limitării comerţului cu specii sălbatice.

Reporter: În dezbaterile europene, reuşim să impunem ceva la Bruxelles?

Attila Korodi: Dosarele unde noi suntem cei mai activi se referă la schimbări climatice şi pachetul de deşeuri şi pachetul de aer. De ce suntem foarte vocali şi foarte prezenţi şi încercăm să avem poziţionare comună cu ţările de la Vişegrad şi Europa Centrală? Pentru că ţintele pentru 2030, dacă nu sunt asumate solidar, dacă nu iau în considerare realitatea Europei Centrale, că are nevoie de dezvoltare şi de evoluţie în protecţia mediului, nu vor fi atinse. Pur şi simplu, nu putem să creăm o economie verde în Europa Centrală dacă nu o să mai fie atractive economiei, dar sunt şi deficienţe. De exemplu, sunt total nemulţumit de implicarea ministerului pe dosarul biodiversitate, viitoarea întâlnire a părţilor din Coreea de Sud. Am omis un an de zile de negocieri în cadrul Uniunii Europene. Dar totdeauna este loc de mai bine, e important ca pe principalele dosare, unde avem interesul naţional foarte bine definit, atât pe mediu, cât şi pe dezvoltare, să ştim să fim vocali şi s-avem parteneri.

Reporter:Ce se întâmplă cu taxa auto, cu timbrul de mediu, se desfiinţează?

Attila Korodi: Este un act care a fost salutat de Guvernul României în 2013, care funcţionează la ora actuală, avem dialog cu partenerii sociali, dar decizii importante nu se vor lua sigur până în toamnă. Pe de altă parte, sunt foarte interesat să văd şi abordarea în instanţele judecătoreşti, care sunt întotdeauna cea mai importantă verigă, să văd dacă ceea ce s-a întâmplat în 2013 a fost o pregătire bună sau nu şi, după aceea, poate fi acest subiect abordat în cadrul ministerului şi guvernamental, de văzut dacă e nevoie de ajustare, dacă e nevoie de o perspectivă total nouă, am anumite elemente care-mi spun că acestea întotdeauna pot fi îmbunătăţite, dar deja să vorbesc de taxare, taxare pe mediu, este un lucru foarte, foarte complicat şi nu neapărat aduce avantaje pentru domeniul pe care-l coordonez.

Reporter: Aţi fost membru în Comisia parlamentară Roşia Montană, erau multe nereguli în istoria acestei afaceri, ce se întâmplă?

Attila Korodi: Ceea ce pot să vă spun, se se întâmplă la Ministerul Mediului, se lucrează la proceduri pentru a face studiu independent, finanţat de la bugetul de stat, pe o temă care a fost definită în raportul final al comisiei şi care se referă la iazul de decantare şi la problemele semnalate. Alte instituţii trebuie să-şi asume răspunderea şi mesajele care au fost date de comisie, să le înţeleagă şi să meargă pe linia respectivă, dar acelea deja sunt ireproşabile în activitatea ministerului pe care îl coordonez. Noi, pe tema care le avem le facem ferm, cu rezultate foarte clare şi concrete şi bune pentru România.