Apel Matinal: Iulia Coşpănaru, directorul adjunct Transparency International
În aceste zile a fost publicat topul pe 2016 al indicelui de percepţie a corupţiei.Conform documentului, România este pe locul 57 la nivel internaţional şi 25 la nivel european, la egalitate cu vecinii din Ungaria.
Articol de Eugen Rusu, 27 Ianuarie 2017, 09:48
Realizator :În aceste zile a fost publicat topul pe 2016 al indicelui de percepţie a corupţiei.Conform documentului, România este pe locul 57 la nivel internaţional şi 25 la nivel european, la egalitate cu vecinii din Ungaria. Potrivit raportului, statele din nordul Europei continuă să fie cel mai bine cotate atunci când vine vorba de corupţia percepută de către cetăţeni.Documentul mai arată că România stă mai bine pe 2016 faţă de anii anteriori la acest capitol, adică am făcut progrese lente, dar ele există. Discutăm la "Apel matinal" despre acest subiect împreună cu directorul adjunct Transparency International, Iulia Coşpănaru. Sărut mâna, doamnă. Bine aţi venit!
Iulia Coşpănaru: Bună dimineaţa şi bine v-am găsit!
Realizator: Conform raportului, stăm mai bine ca Italia, Bulgaria sau Grecia. Care sunt paşii pe care instituţiile statului trebuie să le facă în continuare pentru ca România să aibă un scor şi mai bun?
Iulia Coşpănaru: Concluziile şi recomandările pe care Transparency International România le propune şi de această dată, având în vedere trendul crescător pe care România s-a înscris în ultimii ani, privesc cu precădere investirea în măsuri de prevenire. Dacă ne uităm cu atenţie, ceea ce a generat această îmbunătăţire a indicelui de percepţie, vom vedea că au fost făcute eforturi şi progrese semnificative în zona de combatere şi de sancţionare, adică de aplicare de pedepse. Însă, din păcate, în aceleaşi instituţii în care oamenii, oamenii funcţionari au fost deja sancţionaţi, continuă să se repete acelaşi tip de conduită sau acelaşi tip de fapte. Asta înseamnă că mecanismele de prevenire nu sunt încă suficient de bine aplicate, pentru că ceea ce o dată poate să fie o greşeală, atunci când începe să se perpetueze, să se repete, înseamnă că ceva nu funcţionează în interiorul acelei instituţii. Iar obiectivul şi recomandările noastre vizează tocmai orientarea către aceste măsuri de prevenire care să închidă eventualele vulnerabilităţi, să nu mai permită eventuale erori umane, pentru că de cele mai multe ori vorbim la început de eroare umană, care după aceea trebuie acoperită şi înlăturată din scena publică şi abia în acest moment ajungem să vorbim de corupţie progresistă.
Realizator: Există zone ale ţării mai corupte sau mai puţin corupte?
Iulia Coşpănaru: Este destul de dificil de spus acest lucru, pentru că sondajul este realizat la nivel naţional pe un eşantion reprezentativ. Sigur ca putem să discutăm de zone în care perfecţia au gradul de conştientizare este mai mare şi aici este un detaliu important de reţinut - faptul că corupţia în sine este dificil de spus că ar fi crescut şi în România şi la nivel internaţional. Ceea ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani este conştientizarea de către publicul larg a ceea ce înseamnă corupţie, pentru că dacă în urmă cu câţiva ani, de pildă în România, era acceptabil şi absolut firesc să te duci la ghişeu cu un pachet de cafea sau cu o pereche de ciorapi - să ne amintim - ca să obţii un document administrativ, astăzi majoritatea cetăţenilor înţeleg că acesta este un gest care poate să fie asimilat corupţiei.
Realizator: Şi raportul anticorupţie pe 2016 relevă şi faptul că fenomenul corupţiei este strâns legat de inegalitatea socială, iar oamenii care trăiesc într-un stat corupt sunt mult mai cinici şi mai uşor convinşi de retorica de tip populist. Ce poate face mass media în acest sens şi în conturarea percepţiei saupra corupţiei în România?
Iulia Coşpănaru: Cred că mass media are un rol extrem de important în educarea publicarea şi în informarea lui corectă cu privire la conţinutul exact al lucrurilor care se întâmplă. Vedeţi, discutăm depsre percepţie, iar percepţia poate să fie directă, a experienţelor proprii, dar poate să fie şi mediată, adică ceea ce auzim de la alţii că li s-ar fi întâmplat şi este acea distorsiune serială ca în jocurile pe care le jucam în copilărie, telefonul fără fir - auzim de la vecinul că a fost la o instituţie şi că acolo funcţionarul i-a explicat ceva şi sigur acolo a fost corupţie.
Realizator: Dar mass media îşi îndeplineşte acest rol sau mai avem de lucrat şi aici?
Iulia Coşpănaru: Mai avem de lucrat şi aici, cu siguranţă. O informare corectă şi completă a publicului ar contribui semnificativ la o percepţie ajustată şi la o atitudine ajustată vizavi de ce înseamnă corupţie şi de ce pot face cetăţenii înşişi, pentru că întotdeauna atunci când vorbim de corupţie vorbim de doi actori, iar cetăţenii au un rol extrem de important de jucat în acest...
Realizator: Şi atunci vă întreb cât de activi sunt cetăţenii români în sesizarea faptelor de corupţie şi ce ar putea face în plus în acest sens?
Iulia Coşpănaru: În primul rând, se pot opune situaţiilor în care li se cere mită sau li se cere să fie participanţi la fapte de corupţie. Un alt studiu pe care Transparency International îl realizează, fiind vorba de barometru global al corupţiei, ultima ediţie fiind lansată în noiembrie anul trecut, arată, de asemenea că, în România, există o tendinţă de creştere a activismului şi a reacţiei civice din partea cetăţenilor - şi aici mă refer la întrebarea care sondează în ce măsură cetăţenii sunt dispuşi să depună plângere sau să formuleze sesizări cu privire la fapte de corupţie. Şi dacă în urmă cu câţîva ani aici reacţia publicului era una foarte rezervată, studiul de anul acesta, de anul trecut de fapt, indică undeva la un sfert, aproape un sfert dintre respondenţi ca fiind disponibili şi dornici să se implie intr-un astfel de demers.
Realizator: Şi atunci vă întreb, pentru că aceasta a fost întrebarea săptămânii pe toate planurile, ordonanţele privind graţierea, ce semnal ar putea transmite punerea în aplicare a acestei măsuri, de exemplu, în ceea ce priveşte percepţia corupţiei? Are vreo legătură practic sau...
Iulia Coşpănaru: Aici sunt două aspecte. Dacă ne uităm cu atenţie la ordonanţa privind graţierea veţi vedea că faptele de corupţie tipice, respective darea/luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă nu sunt incluse în sfera de aplicare a ordonanţei, ele fiind exceptate în mod explicit. Dacă ne uităm la ordonanţa privind modificarea Codului Penal, vom vedea că acolo lucrurile sunt mai nuanţate, în sensul în care se reduc destul de mult limitele de pedeapsă, de la 7 ani, care este maximul în acest moment în Codul Penal, la 3 ani. Ceea ce a făcut Transparency România a fost să transmită în procedura de consultare publică în care au fost puse aceste ordonanţe solicitări de modificare a textului celor doua ordonanţe, pentru că, până la urmă, ca să putem să generăm o schinbare sustenabilă, este necesar să utilizăm căile legale. Scopul scuză mijloacele nu va funcţiona nicidoată. Şi, atunci, inclusiv solicitările de modificare şi de amendare trebuie sa fie unele legitime şi legale.
Realizator: Mulţumesc pentru prezenţă şi pentru acesteprecizări.