Reporter: Cu doar câteva ore înainte de începerea celui de-al XXI-lea Congres al Partidului Popular European la sediul Parlamentulului din Bucureşti, secretarul general al acestui partid şi eurodeputat, spaniolul Antonio Lopez-Isturiz, explică pentru RRI provocările summitului care vor fi dezbătute între 17 şi 18 octombrie de cei circa 2.000 de reprezentanţi ai popularilor şi 16 prim-miniştri.

Ce semnificaţie are organizarea Congresului popularilor la Bucureşti, după o vară fiebinte pe plan politic, al cărui protagonist a fost în special actualul preşedinte, Traian Băsescu, care a fost supus unui referendum de demitere, desigur, eşuat? Trebuie să amintim că social-democraţii europeni au preferat să schimbe Bucureştiul cu Bruxelles-ul atunci când au decis locul organizării Congresului din luna septembrie.

Antonio Lopez-Isturiz: Credem că aducerea celor 2.000 de politicieni care iau decizii fundamentale în UE reprezintă un lucru important pentru România şi pentru Bucureşti. Noi credem că politicienii care se vor afla aici vor împărtăşi politicile pe care le vor realiza în lunile următoare pentru UE. Apreciez că organizarea acestui Congres aici nu reprezintă în niciun caz un pericol, ci este o mândire pentru noi că putem organiza acest Congres aici şi mai cred că şi pentru cetăţenii români trebuie să reprezinte un motiv de mândrie, mai ales că nu mai puţin de 16 prim-miniştri europeni vor veni aici, în timp ce alţii nu au fost capabili să-şi organizeze reuniunea aici, din diverse motive. Poate s-au simţit ruşinaţi, dar noi ne aflăm aici şi suntem mândri de acest lucru, şi pentru a vă spune adevărul. Eu cred că va fi ceva foarte frumos pentru toţi.

Reporter:Forţa Civică este o nouă formaţiune politică din România care cere să aibă acces la grupul popularilor. Dacă va obţine aprobarea, România va avea nu mai puţin de patru formaţiuni politice în PPE: Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Magharilor din România, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi această nouă Forţă Civică.

Antonio Lopez-Isturiz: Am avut o reuniune în urmă cu două săptămâni cu dl Ungureanu, preşedintele partidului, iar acum va exista o cerere de aderare din partea Forţei Civice, dar cererea va trebui să treacă prin mai multe etape. În cadrul PPE, există un grup de lucru care se ocupă cu studierea dosarului partidului care cere aderarea, iar apoi aceasta va fi aprobată sau nu, în cadrul unei adunări politice care-i reuneşte pe toţi membrii PPE. Noi manifestăm mult respect faţă de reprezentarea pe care poporul român o are în spectrul politic de centru-dreapta, adică sunt alegerile poporului român, nu ale noastre. Cu alte cuvinte, dacă poporul român se simte reprezentat de mai multe partide care-şi au reprezentarea în Parlamentul român şi care sunt votate şi se află în spectrul nostru ideologic, logic şi normal este să fie alături de noi.

Reporter: Partidul Popular European îşi alege zilele acestea, la Bucureşti, liderii, deşi nu mai este un secret faptul că dl Martens, preşedintele Partidului Popular European, precum şi secretarul general, Antonio Lopez-Isturiz, vor continua în funcţiile pe care le deţin în prezent.

Antonio Lopez-Isturiz: PPE este un partid profund democratic, adică pentru candidaturile la funcţia de preşedinte, dar şi de vicepreşedinte se vor prezenta o serie de candidaţi, iar atât funcţia de preşedinte, dar şi cea de secreatar general au presupus o muncă de un an în care au existat posibilităţi de depunere a candidaturilor, iar acum se va vota cu "da" sau "nu"; adică toţi aceşti 2.000 şi ceva de delegaţi vor vota dacă sunt de acord cu această continuitate sau dacă preferă ceva diferit. În acest moment, după părerea mea, din ceea ce s-a discutat, pentru că apoi, va exista un vot secret, dar am vorbit cu majoritatea partidelor membre, există dorinţa unei continuităţi, mai ales înaintea unui proces extrem de important şi de o responsabilitate enormă şi aici mă refer la a avea un candidat comun care să reprezinte întreaga noastră familie la preşedinţia Comisiei în 2014, precum şi un program electoral comun pentru 2014, lucru care nu este uşor. Am trecut prin acest proces de-a lungul anilor şi îndrăznesc să spun că această muncă direcţionată spre consens şi spre a ajunge la un acord, într-un partid care cuprinde nu numai 28 de membri (cu Croaţia), ci şi diferinte curente ideologice în interiorul familiei noastre, creştin-democraţi, conservatori, liberali, nu este simplu. Cu alte cuvinte, este o misiune importantă cu care ne vom confrunta anul care vine, dar acest lucru l-am făcut întotdeauna şi nu mă îndoiesc de faptul că vom reuşi.

Reporter: Credeţi că zilele acestea se vor face progrese către un consens înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles?

Antonio Lopez-Isturiz: Noi pregătim întotdeauna terenul: în cadrul reuniunilor prim-miniştrilor, inclusiv activităţi prealabile în cadrul reuniunilor miniştrilor. Avem activităţi specifice Ecofin sau ale miniştrilor de externe. Este o activitate pe care o facem întotdeauna după fiecare Consiliu European - ultimul fiind cel din iulie -, iar acum am lucrat în diverse reuniuni pentru Consiliul de săptămâna aceasta. În mod normal, nu ne putem pronunţa dinainte cu privire la ceea ce se va întâmpla, deoarece doar statele suverane europene şi apoi Consiliul European sunt actorii care vor decide, dar este important faptul că noi punem sămânţa fundamentală a acordurilor, după cum s-a realizat in extremis, în luna iulie.
Oamenii trebuie să înţeleagă că, de multe ori, aceste Consilii Europene sunt precum un meci de fotbal - antrenorii fac mai multe declaraţii, dar când sosesc la un Consiliu European, după ore întregi de negocieri, de reflecţii şi de eforturi pentru consensul european, până la urmă, se obţin acorduri. Acest Consiliu va fi ca şi celelate, sunt convins de acest lucru. Sunt sigur că se vor obţine acorduri.

Reporter: De mai mult timp se vorbeşte despre controlul asupra sistemului financiar, în cadrul UE. Ce părere aveţi despre acest subiect?

Antonio Lopez-Isturiz: Pentru viitorul acestei UE, trebuie să facem multe progrese către uniunea bancară, uniunea fiscală, către o mai mare integrare economică europeană, o mai mare deschidere a Spaţiului Schengen - un subiect care este de mare importanţă pentru multe state. Toate aceste teme răspund motto-ului nostru: "Mai multă Europa". Cei care vor să divizeze Europa - pentru că avem duşmani în afara UE - sunt persoane care activează pe pieţe şi sunt decise să distrugă euro, din simpă invidie; 56 de ani de construcţie europeană, de ţări care până la acel moment exportaseră doar războaie mondiale în lume, acum sunt un model - după cum a certificat-o şi decernarea Premiului Nobel pentru Pace. Sunt un model de pace şi prosperitate. Desigur, un model demn de invidiat, în afara frontierelor noastre. De fapt, şi există multe ţări care doresc să adere la UE. De aceea spun că există oameni care au intenţii negative faţă de această uniune şi încearcă să o dezintegreze, să o divizeze. Noi ne aflăm aici pentru a spune "ajunge, până aici". Începând din acest moment, ne îndreptăm către o mai mare unitate. În urmă cu un an, prim-miniştrii nu vorbeau de uniune bancară şi fiscală, iar acum se discută despre asta. Pasul - în termeni europeni - este gigantic. Doar Parlamentul European vorbea despre aceste termene de unitate fiscală şi bancară. Dar acum şefii de stat şi de de guvern, pentru prima oară, vorbesc anul acesta despre acest subiect - un lucru pe care mai înainte nu îl făceau. Totul arată că există un interes din partea tuturor de a face progrese către o mai mare integrare.

Reporter:Cât de dificil este să obţineţi o uniune bancară?

Antonio Lopez-Isturiz: Toată lumea se prezintă la aceste reuniuni cu poziţii diverse. Dar au mai existat crize în UE: au fost state care au ieşit şi apoi au revenit, cum este cazul Marii Britanii, şi am trecut peste toate. De aceea, cred ce se vor impune bunul-simţ şi dorinţa de a se ajunge la o mai mare integrare europeană şi sunt sigur că aceste declaraţii despre care vorbeam mai devreme - cele referitoare la antrenori - se vor transforma, până la urmă, în acţiuni coordonate. Nimeni nu credea în luna iulie că se vor stabili bazele aestei uniuni bancare şi fiscale, dar iată că sunt stabilite. Este cu totul altceva îndeplinirea lor. Şi sunt anumite state care doresc ca totul să se realizeze cât mai repede şi alţii care vor să o amâne. Aşa încât, dacă nu se va ajunge la un consens la acest Consiliu, se va realiza la următorul.

Reporter: De asemenea, o altă ameninţare a integrării totale europene (mai multă Europa) - este tema care apare din când în când din cancelariile europene, este vorba despre Europa cu două viteze.

Antonio Lopez-Isturiz: Nu, noi, cei care credem în acest proiect european, nu credem în Europa celor două viteze. Aici suntem cu toţii în aceeaşi barcă. De exemplu, eu aplic aceleaşi reguli în mod egal: ajut partidele mici şi mari din familia mea politică; sunt 72 de partide pe care le tratez cu acelaşi sentiment. Tratez la fel minoritatea ungară din România şi Uniunea Creştin-Democrată din Germania. Dimensiunea formaţiunii nu este importantă, ci contribuţia pe care o are în interiorul familiei.

Interviu realizat de Irina Călin, Radio România Internaţional