Realizator: Preşedintele Klaus Iohannis va începe în această dimineaţă la Palatul Cotroceni a treia serie de consultări cu partidele pe tema reformelor electorale şi a stadiului acestui pachet de legi în parlament. Pe agenda discuţiilor se află şi blocarea cererilor justiţiei de către legislativ, dar şi votul pentru diaspora. Cât de importante sunt aceste discuţii, încercăm să aflăm de la invitatul dimineţii la "Apel matinal", politologul Andrei Ţăranu. Bună-dimineaţa şi bine aţi revenit.

Andrei Ţăranu: Bună-dimineaţa!

Realizator: Legea electorală ar trebui modificată până în iunie pentru a putea fi aplicată până la următoarele alegeri, de anul viitor. Credeţi că se va reuşi acest lucru?

Andrei Ţăranu: Toată lumea speră acest lucru şi pentru moment a existat aparenţa unei anumite coerenţe din partea comisiei şi din partea plenului. Din nefericire, anumite teme au devenit extrem de complicate şi lucrurile s-au intârziat sau au fost amânate. Iată, un factor de întârziere, din punctul meu de vedere, tehnic este însuşi preşedintele, care a retrimis Legea finanţării partidelor înapoi în parlament pentru o nouă discuţie. Foarte probabil şi celelalte legi vor trebui să fie renegociate atât cu societatea civilă, cât şi cu preşedintele pentru că există, cel puţin aşa ni se pare nouă, o anumită rezistenţă din partea partidelor politice în ceea ce priveşte schimbarea Codului Electoral în substanţă şi nu doar de formă.

Realizator: Cu ce efecte? Dacă s-ar produce această schimbare, dacă ar putea fi modificată legea, ce efecte ar putea avea?

Andrei Ţăranu: În primul rând se va schimba, practic, aproape întrega scenă politică pentru că, odată schimbată Legea partidelor, vor putea apărea noi partide, există ideea venirii unor partide cu doar trei membri fondatori, şi astfel va apărea un adevărat multipartitism în România şi un alt tip de interacţiune ideologică între partide. Pe de altă parte, sigur că este un moment de început. Chiar dacă aceste legi vor intra în vigoare, ele vor fi încă relativ necuoscute pentru publicul larg şi atunci multe din noile partide se vor lovi de opacitatea publicului. De asta este nevoie de mai multă transparenţă atât în ceea ce priveşte partidele vechi, cele care sunt astăzi în parlament, cât şi partidele care doresc să se înfiinţeze. Avem, de exemplu, cazul partidului pe care doamna Monica Macovei doreşte să-l înfiinţeze, dar care încă nu este foarte vizibil pe piaţa publică.

Realizator:Deci, chiar dacă s-ar schimba, totuşi ar trebui practic încă un ciclu electoral ca să se aşeze lucrurile corect şi să le înţeleagă şi populaţia, nu?

Andrei Ţăranu: Şi alegătorii.

Realizator: Şi alegătorii. La întâlnirile de astăzi de la Cotroceni, va fi discutat subiectul care a decis învingătorul în alegerile prezidenţiale de anul trecut, votul românilor din străinătate, iată cât de dificilă este introducerea votului electronic, domnule Ţăranu?

Adrei Ţăranu: Bun, discuţia nu este doar dacă este vot electronic, ci dacă este vot electronic sau vot prin corespondenţă. Ambele tipuri de vot au un rol important, din punctul meu de vedere, şi anume acela că vor face un anumit recensământ, sigur, cu voia celor care doresc să se implice în acest proces, a celor care votează cu adevărat în diaspora. Pentru că a existat şi există în continuare o întreagă ambiguitate, câţi cetăţeni de fapt votează în diaspora şi cât de largă este diaspora românească. Ne referim la diaspora care se şi implică din punct de vedere politic. Acum, prin acest sistem de vot, repet, fie că este un vot electronic, fie că este un vot prin corespondenţă, cetăţenii români din străinătate îşi vor trimite datele personale şi se vor pune pe o listă de aşteptare, spunând că sunt interesaţi să voteze. Şi atunci vom avea nişte date mult mai clare şi vor dispărea toate suspiciunile de o fraudă electorală, de presiune electorală şi aşa mai departe.

Realizator:O altă temă fierbinte pare a fi imunitatea parlamentarilor. Şeful statului declara, cu ocazia bilanţului de 100 de zile de mandat, că cea mai mare nemulţumire a sa vizează modul în care parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei. Cum credeţi că vor reuşi, totuşi, partidele să ajungă la un acord cu preşedintele ţării pe această temă?

Andrei Ţăranu: Partidele au fost întotdeauna foarte ipocrite pe această temă, întotdeauna au spus şi au fost de acord cu schimbările, au spus că nu se va mai întâmpla. Ne aducem aminte, chiar la începutul mandului, parlamentarii au făcut un heirupism şi au ridicat imunitatea câtorva deputaţi şi senatori, pentru ca, în acest moment, lucrurile să se întoarcă pe făgaşul normal. Nu cred că partidele se vor schimba pur şi simplu datorită unei întâlniri. Preşedintele ar trebui să aibă un alt tip de puteri şi un alt tip de presiune, astfel încât să genereze un asemenea sentiment din partea partidelor politice.

Realizator:Ce înseamnă un alt tip de presiune şi un alt tip de putere?

Andrei Ţăranu: Eu ştiu? Unul de tip... Ar trebui să iasă mai mult în public, ar trebui să vorbească mai mult cu cetăţenii, astfel încât partidele să simtă şi o presiune electorală în ceea ce priveşte acest subiect. Pentru că, altfel, este greu de crezut că ele vor schimba în mod dramatic felul în care s-au comportat până acum.

Realizator:Bun, pe ultimele 30 de secunde, domnule Ţăranu, ce credeţi că va aduce nou această întâlnire de astăzi de la Cotroceni?

Andrei Ţăranu: Cred, sper că va exista o accelerare a codurilor electorale şi a legilor privind partidele politice şi cred că va exista o formă prin care atât PSD, cât şi PNL vor găsi o formă de comunicare cu preşedintele care să nu se bazeze doar pe declaraţii, şi mai mult pe fapte.

Realizator: Mulţumesc pentru prezenţă şi pentru comentariile dumneavoastră! Am stat de vorbă, la "Apel matinal", cu politologul Andrei Ţăranu.

Transcierea interviului :Agenţia de presă RADOR