Anders Fogh Rasmussen, secretar general NATO
INTERVIU "Dacă Rusia sau oricine altcineva ar ataca un stat NATO, Alianţa, toţi aliaţii, ar oferi ajutor statului membru atacat şi ar oferi concret apărare şi protecţie".
Articol de Carmen Gavrilă, 16 Mai 2014, 08:26
Carmen Gavrilă: Opinia publică din România se teme că, în cazul în care un stat membru ar invoca Articolul 5, nu va exista unanimitate în Alianţă, pentru că statele membre au abordări diferite în relaţia cu Rusia.
Anders Fogh Rasmussen: Vă pot asigura că toţi aliaţii sunt profund angajaţi în ce priveşte Articolul 5 şi apărarea comună şi vedeţi acest lucru demonstrat prin paşii pe care i-am făcut deja pentru a întări apărarea comună prin mai multe operaţiuni aeriene poliţieneşti deasupra statelor baltice. Facem supraveghere cu avioanele AWACS deasupra Poloniei şi României, vedeţi şi o mai mare prezenţă navală aliată în Marea Neagră şi în Marea Baltică şi mai multe exerciţii militare terestre, aşa că am demonstrat deja că Alianţa este unită când este vorba de Articolul 5 şi de apărarea comună.
Carmen Gavrilă:Ce va face Alianţa dacă Rusia va încerca să testeze solidaritatea NATO? Am avut parte de ameninţări cu bombardarea României din partea vicepremierului rus Rogozin.
Anders Fogh Rasmussen: Bineînţeles că, în acest stadiu, este o întrebare ipotetică, pentru că eu cred sincer că simpla existenţă a NATO şi existenţa Articolului 5 au un asemenea efect de descurajare încât potenţialii agresori nici măcar nu s-ar gândi să atace un stat NATO. Dar vă asigur că, dacă Rusia sau oricine altcineva ar ataca un stat NATO, Alianţa, toţi aliaţii, ar oferi ajutor statului membru atacat şi ar oferi concret apărare şi protecţie.
AUDIO Interviul integral
Carmen Gavrilă:Este NATO pregătită pentru o tactică a Rusiei diferită, nu prin atac militar direct asupra unui stat membru NATO, ci prin acţiuni subversive, ca, de exemplu, cumpărarea de influenţă, cumpărarea unor instituţii de presă ori bănci sau prin afaceri?
Anders Fogh Rasmussen: Trebuie să ne adaptăm la acest nou, aş spune, sofisticat tip de război, în loc de agresiune militară pe faţă, vedem aceste mişcări mai discrete, cu scopul de a destabiliza situaţia în anumite ţări şi am văzut asta clar în Ucraina, mai întâi în Crimeea, ducând la anexarea ilegală la Rusia, şi vedem asta acum în estul Ucrainei. Nu-i nicio îndoială că Rusia este în spatele destabilizării estului Ucrainei. De asemenea, vedem încercările Rusiei de a cumpăra influenţă în mass-media, de exemplu, pentru a influenţa opinia publică şi procesele politice. Trebuie să nu fim naivi şi să ne adaptăm la această situaţie.
Carmen Gavrilă:NATO este o Alianţă militară, cum să ne adaptăm la asemenea acţiuni subversive?
Anders Fogh Rasmussen: Bineînţeles, unele elemente în această chestiune sunt dincolo de atribuţiile NATO, Alianţa se va concentra pe apărarea şi protejarea membrilor ei în faţa oricărei ameninţări militare. Nu voi intra în detalii despre cum ar trebui societăţile noastre să se adapteze la această nouă situaţie de securitate, dar ce am văzut, pornind de la Rusia, este o situaţie de securitate cu totul nouă în Europa şi suntem pregătiţi să o abordăm.
Carmen Gavrilă:Echilibrul de securitate în Marea Neagră este în mod clar schimbat, ce planuri are NATO pe termen lung, în regiune pentru apărare şi pentru descurajarea agresiunilor, poate noi baze NATO?
Anders Fogh Rasmussen: În prezent, analizăm paşii pe care ar trebui şi am putea să îi facem. Am luat o serie de măsuri imediate. Mă aştept ca la summit-ul NATO din Ţara Galilor să fie luate şi mai multe măsuri pentru a întări apărarea comună. De exemplu, o actualizare a planurilor de apărare existente, elaborarea unor noi planuri de apărare, intensificarea exerciiilor militare şi o desfăşurare adecvată de trupe.
Carmen Gavrilă:Este România cuprinsă în aşa-numitele "planuri de apărare"?
Anders Fogh Rasmussen: Avem un principiu de a nu comenta niciodată asupra existenţei planurilor de apărare, dar vă pot asigura că noi, fiind cea mai puternică alianţă militară din lume, avem deja toate planurile puse la punct, pentru a asigura o apărare eficientă, concretă, a tuturor aliaţilor împotriva oricărei ameninţări. Evident, acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina au creat o situaţie de securitate complet nouă în Europa şi, de aceea, trebuie să actualizăm planurile existente şi să elaborăm şi altele noi.
Carmen Gavrilă:Acţiunile Rusiei încalcă, evident, actual fondator şi Declaraţia de la Roma, în această situaţie, mai încearcă NATO, pe termen scurt, să aibă un parteneriat cu Rusia sau a venit clipa pentru a regândi relaţia?
Anders Fogh Rasmussen: Am revizuit deja relaţia cu Rusia, am decis să suspendăm orice cooperare practică, dar, în acelaşi timp, am decis că cel mai bine ar fi să păstrăm deschis canalul pentru dialog politic şi diplomatic, dar şi ca să ne transmitem mesajele. Consiliul NATO-Rusia, care a fost înfiinţat pe baza Declaraţiei de la Roma, încă mai există şi am avut o întâlnire la care ne-am transmis mesajele, am suspendat cooperarea practică, dar ţinem deschis canalul pentru dialog.
Carmen Gavrilă: NATO vrea o cooperare mai strânsă cu partenerii estici, ca Republica Moldova, adjunctul dumneavoastră a spus că NATO va ajuta Chişinăul să îşi îmbunătăţească resursele militare de apărare. Care sunt perspectivele relaţiei NATO-Republica Moldova?
Anders Fogh Rasmussen: Avem un parteneriat excelent cu Moldova. Recent, Chişinăul a decis să contribuie militar la operaţiunea noastră în Kosovo, este un pas foarte important, pentru că ajută gforţele armate moldoveneşti să îi îmbunătăească capacitatea de a lucra şi acţiona împreună cu forţele statelor NATO, dar, în acelaşi timp, Moldova a ales o politică de neutralitate. Noi respectăm asta întrutotul, însă, în acest cadru, suntem gata să intensificăm cooperarea cu Republica Moldova, inclusiv să o ajutăm să îşi modernizeze forţele armate.
Carmen Gavrilă:După încheierea mandatului la NATO, luaţi în considerare un post de rang înalt în Uniunea Europeană, poate în domeniul politicii externe comune europene?
Anders Fogh Rasmussen: Încă nu am început să fac planuri, pentru că ştiu cum sunt eu, dacă aş fi luat o decizie pentru ce voi face după luna septembrie, aş fi început să mă concentrez pe acel lucru, iar eu vreau acum să mă concentrez pe actualul meu post, să pregătesc un summit NATO de succes în septembrie şi să îmi dedic tot timpul şi energia pentru a mă asigura că răspundem aşa cum trebuie crizei din Ucraina.