RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (3 ianuarie, ora 8:31) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Realizator (Daniela Petrican): Cel mai recent sondaj IRES arată, printre altele, că spre deosebire de anul 2022, optimismul românilor s-a aflat într-o uşoară creştere la finalul lui 2023. România aşteaptă ca 2024 să fie ceva mai bun, cel puţin din perspectiva politicii şi a guvernării.

Realizator (Cătălin Cîrnu): Potrivit studiului, cele patru runde de alegeri din acest an vor determina modul în care oamenii proiectează atât o perspectivă pentru România, dar şi pentru propriul viitor, conform cercetării realizate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie.

Despre aşteptări şi posibile confirmări discutăm acum alături de invitatul "Apelului matinal", profesorul universitar Alexandru Lăzescu, analist politic. Bună dimineaţa!

Alexandru Lăzescu: Bună dimineaţa! La mulţi ani!

Cătălin Cîrnu: La mulţi ani tuturor! Şi celor care s-au trezit mai târziu. Noi suntem tot aici, la "Matinal", pe frecvenţele Radio România Actualităţi. Domnule profesor, credeţi că anul politic 2024 va fi marcat semnificativ de cele patru runde de alegeri, cel puţin în acest moment?

Alexandru Lăzescu: Sigur, avem alegeri nu numai în România, avem alegeri şi în Europa, avem alegeri foarte importante în Statele Unite, dar nu numai aceste alegeri sunt cele care vor determina în mod fundamental ce se va întâmpla în anul 2024 care, în opinia mea, va fi un an şi mai complicat şi mai periculos decât 2023. Pentru că, iată, avem două războaie care nu dau semne să se încheie, inclusiv o escaladare avem în Golful Persic, în acest moment, cu probleme majore legate de traficul comercial, care e unul din cele mai importante din lume. Avem, după aceea, tot felul de tensiuni, cam peste tot, explodate în jurul nostru şi, sigur, această combinaţie de conflicte, tensiuni care dau un clocot, plus necunoscute legate de alegeri creează un cadru destul de complicat pentru 2024.

Daniela Petrican: Şi cum ne poate influenţa conjunctura politică externă de care vorbeaţi şi mai ales, cât de mult?

Alexandru Lăzescu: Cred că în acest moment, într-un fel, dacă ne referim strict la România, e mai important - sigur, în general, noi suntem destul de parohiali, aşa - ne uităm, în principal la România, politica externă, tradiţional, nu a fost neapărat în atenţia oamenilor, dar cred că ce se întâmplă în acest moment pe glob şi în jurul nostru, dar şi pe glob, în general, e mai important, într-un fel şi ne va afecta într-un mod mai serios decât, sigur, şi rezultatele sau ce se întâmplă în materie de politică, de politică internă. Pentru că suntem într-un moment tulbure, de trecere de la o perioadă geopolitică către o alta. Şi sunt multe necunoscute la mijloc, inclusiv în Europa, dacă stăm şi ne uităm, apropo de reconfigurări geopolitice, de consolidare a acestui front masiv anti-occidental în care şi noi suntem în această zonă. Acest front construit în jurul Chinei, Rusiei, Coreei de Nord, Iranului, dar, iată, BRICS-ul se se consolidează ca un un front anti-occidental extrem de redutabil, mai ales că acum, iată, începând din acest an, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, care tradiţional erau parteneri americani, erau în zona pro-americană, ei n-au ieşit, să zicem, teoretic, din această zonă, dar s-au alăturat BRICS-ului. Şi asta e, dacă vreţi, un semn legat de maniera diferită în care curg lucrurile şi se refac alianţele şi se schimbă dinamica geopolitică în lume. Şi de aceea noi suntem, pe de o parte, parte din, suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă global, pe de altă parte, avem un război complicat, care nu dă semne deloc că se termină în jurul nostru, plus războiul din Orientul Mijlociu, care şi el, nu face decât să întărească această nelinişte generală legată de ce se poate întâmpla în viitor, mai ales că lumea în general nu s-a... Sigur, avem războaiele. Unul este chiar lângă noi, dar oamenii în general cumva trăiesc cam în acelaşi... Şi Europa şi America trăiesc oarecum în acelaşi tip de existenţă, spre deosebire, de exemplu, de Rusia, care a trecut economia pe o economie de război. Europa, vedeţi, are probleme mari să ajute Ucraina din această perspectivă.

Cătălin Cîrnu: Da, sunt şi probleme economice, chiar şi în Germania. Aminteaţi mai devreme că aproape un sfert din populaţia lumii va ieşi la vot sau ar trebui să voteze în anul 2024. Cum ar trebui să se poziţioneze România în acest an sau la ce ar trebui să fie atentă?

Alexandru Lăzescu: Bun, dincolo de chestiunile pe care le-am amintit mai devreme, sunt şi alte lucruri pe care poate, uitaţi, pentru 2023 şi în 2024, sigur, vor continua aceste discuţii legate de impactul inteligenţei artificiale din toate punctele de vedere. Ştiţi că sunt lucruri care se întâmplă când ai aceste perioade de destabilizare, de schimbări, ele sunt pe diferite dimensiuni. Să nu uităm această dimensiune care e importantă, inclusiv din perspectivă militară, dar şi din perspectivă economică, apropo de ce spuneaţi mai devreme, pentru că aceste schimbări de tehnologie în care, din păcate, Europa tot a rămas destul de mult în urmă şi faţă de, cel puţin în zona tehnologiilor digitale, în urma Statelor Unite şi Chinei. Şi apropo de ce spuneaţi de Germania, sigur, Germania trece printr-o perioadă complicată tocmai pentru că nu a făcut acest acest transfer de la nişte tehnologii tradiţionale către noile tehnologii. În plus, avem această provocare imensă legată de, mă rog, de aceste pro-politici, de green deal-uri şi toate lucrurile astea care nu au luat în calcul dificultăţile şi Europa a ajuns în acest moment să aibă o energie foarte scumpă, de unde avem tot felul de plecări din Europa a unor mari, mari corporaţii. BASF-ul pleacă din Germania şi face, are investiţii de peste 10 miliarde de dolari în China, de exemplu. Alte firme germane se duc în Statele Unite şi toate lucrurile astea ne afectează, pentru că noi suntem parte din economia europeană cu cea mai mare, mă rog, cele mai multe schimburi economice şi legături economice le avem în Europa, iar ce se întâmplă în Germania ne afectează direct, chiar dacă nu pare aşa la prima vedere. Dar toate lucrurile astea ne afectează şi, sigur, ce putem noi face pe plan local? Putem încerca să facem ceva mai mult din perspectiva unor focalizări pe anumite zone, pe politici. Nu sunt foarte optimist din acest punct de vedere. Vă daţi seama, într-un an electoral cu totul altele sunt problemele noastre. Ele se leagă şi de un deficit care e în creştere, e un deficit al cheltuielilor publice, care nu văd cum se pot... Sigur, într-un an electoral e cel mai puţin probabil să se gestioneze acest lucru. Mulţi spun că problemele, om încerca să împingem aceste probleme care vor deveni acute în 2025. Vom vedea. Nu ştim exact. Sunt prea multe necunoscute ca să putem să găsim aşa, să găsim nişte nişte linii de forţă clare pentru anul, acest an care tocmai a început.

Daniela Petrican: Da, vom vedea ce se va întâmpla, exact cum spuneaţi şi dumneavoastră, şi vom mai discuta, cu siguranţă, pe marginea acestor subiecte. Invitatul "Apelului matinal" a fost profesor universitar Alexandru Lăzescu, analist politic.