Realizator: În materie de popularizare a legii, niciodată nu este suficient să explici prin exemple practice conţinutul uneia sau alteia dintre legi. Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie, însă, efectiv, valoarea acestui nou codex poate fi sesizată abia către începutul anului viitor. Un prilej oportun pentru a reveni asupra unor reglementări în sens explicativ conţinute în noua culegere de legi. Ne propunem să refacem o explicare a situaţiilor inventariate de Noul Cod Civil cu ajutorul doamnei director Alina Rădoi, de la Direcţia de Elaborare a Actelor Normative din Ministerul Justiţiei.

Cui sau căror categorii se adresează noul Cod Civil?

Alina Rădoi: Codul Civil se adresează practic oricăror persoane şi raporturi care în desfăşurarea lor normală implică o reglementare a respectivelor raporturi. Ne referim astfel la viaţa omului, viaţa unui om. Codul Civil îi reglementează toate etapele vieţii de la naştere, desfăşurarea activităţii lui până la moarte. De exemplu, în Codul Civil vom găsi ce acte poate încheia un minor care a împlinit vârsta de 14 ani, deci care are o capacitate de exerciţiu restrânsă, care este vârsta minimă pentru încheierea căsătoriei, regimul bunurilor în timpul căsătoriei, divorţul, regulile aplicabile proprietăţii, moştenirii, regulile aplicabile raporturilor contractuale în care intră o persoană de-a lungul vieţii sale. La fel şi în cazul persoanelor juridice. Ne referim aici "la viaţa" persoanei juridice - înfiinţare, organizare, dizolvare - însă trebuie menţionat faptul că noul Cod Civil sau Codul Civil reprezintă principalul act normativ în materie civilă, în materia dreptului civil. El conţine principiile şi regulile de bază pe care ulterior se vor dezvolta şi, de altfel, se dezvoltă şi au fost dezvoltate reguli speciale în anumite materii. Pentru că, aşa cum spuneaţi, Codul Civil se adresează generaţiilor viitoare, se adresează, mă rog, este aplicabil pe o perioadă foarte lungă de timp. Prin urmare, există instituţii, elemente care poate nu au o perenitate similară Codului Civil şi atunci este mai utilă o reglementare a lor prin legi speciale.

De exemplu, în Codul Civil avem regulile generale cu privire la protecţia persoanei fizice. Cu toate acestea - protecţia persoanei fizice, în general - normele referitoare la protecţia dreptului copilului vor rămâne într-o reglementare specială. La fel, în cazul persoanelor juridice, avem reglementate aspectele legate de înfiinţare, organizare, funcţionare a persoanelor juridice, în general. Însă, categorii de persoane juridice, cum ar fi societăţile comerciale sau ONG-urile, asociaţiile şi fundaţiile, a căror specificitate presupune o intervenţie mai frecventă asupra acestor reglementări, au justificat menţinerea unor reguli speciale cu privire la aceste categorii.

Realizator:Deci să ne gândim la Codul Civil ca la un fel de Biblie.

Alina Rădoi: Exact.

Realizator:Dvs., dna Rădoi, reprezentanţi pe cei care au lucrat la această nouă culegere de legi ce ţine de Dreptul Civil. Ce rol aţi oferi jurisprudenţei? Adică aţi luat-o în calcul?

Alina Rădoi: Sigur. Codul Civil a fost redactat, în primul rând,de o comisie din care au făcut parte atât profesori universitari, cadre didactice universitare, cât şi practicieni ai dreptului. Bineînţeles că, în cadrul elaborării codului au fost avute în vedere soluţiile jurisprudenţiale consacrate de-a lungul timpului, tocmai datorită faptului că, spre exemplu, Codul Civil nu conţinea o reglementare expresă a dreptului de retenţie. Bineînţeles, însă, că pe lângă aspectele legate de jurisprudenţă, deci de valorificare a jurisprudenţei, au fost avute în vedere propunerile şi semnalările efectuate de-a lungul timpului de doctrină, de dreptul comparat. Codul Civil, spre exemplu, are la bază o serie de modele - să le spunem - de coduri civile atât europene, cât şi, spre exemplu, Codul Civil al provinciei Quebec, un cod care, de asemenea, este de inspiraţie...

Realizator:V-a ajutat la ceva să vă uitaţi în Codul statului Quebec?

Alina Rădoi: Codul Civil Quebec a avut, practic... a avut un rol important datorită faptului că el a fost emis, având... cumva într-o realitate similară celei în care ne aflăm şi noi, adică necesitatea unei modernizări a normelor existente deja şi de inspiraţie franceză din Codul Civil Napoleon, şi, pe de altă parte, o valorificare şi a normelor de drept anglo-saxon, care, după cum ştiţi, cunosc în ultimul timp o...

Realizator:Să trecem puţin totuşi, cât mai avem vreme, la unele prevederi, care sunt mai des întâlnite în practica civilă. Contractul prenupţial, de exemplu, clarifică raportul material al fiecăruia dintre soţi. Acum se numeşte convenţie matrimonială. Schimbă ceva noua denumire în aplicarea legii?

Alina Rădoi: De fapt, regimul matrimonial reprezintă una dintre noutăţile, dintre principalele noutăţi aduse de Codul Civil. Astfel, până acum, regimul matrimonial, regimul de drept comun era comunitatea de bunuri. Potrivit Codului familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei erau bunuri comune, bunurile anterior... erau bunurile proprii ale fiecărui soţ. Sigur, cu unele excepţii, dar oricum, regimul general era regimul comunităţii.

Realizator: Şi acum cum se judecă?

Alina Rădoi: Acum, regimul comunităţii de bunuri este în continuare regimul de drept comun. Deci, atât timp cât soţii nu îşi aleg un alt regim, se prezumă regimul comunităţii de bunuri, însă, pe lângă acest regim, soţii au posibilitatea de a opta fie pentru un regim al separaţiei de bunuri, în care...

Realizator: Asta se întâmplă înainte de semnarea hârtiilor?

Alina Rădoi: Da, sigur, dar se poate întâmpla şi în timpul căsătoriei. Deci, schimbarea regimului matrimonial poate avea loc şi în timpul căsătoriei, dar, în principiu, înainte de încheierea căsătoriei soţii încheie o convenţie matrimonială care va produce efecte de la data încheierii căsătoriei şi care poate prevedea, după cum v-am mai spus, fie separaţia de bunuri, în sensul că fiecare dintre soţi va avea bunurile lui proprii, fie un regim convenţional, adică un regim în care în baza convenţiei încheiate de soţi, ei vor spune care bunuri sunt bunuri proprii, care sunt comune.

Realizator:Deci, în mod paşnic, liniştit.

Alina Rădoi: Exact, exact.

Realizator:Ce spune noul Cod Civil despre divorţ? De ce trebuie să mergem la notar şi nu la judecător?

Alina Rădoi: În cazul divorţului, la fel. Sunt unele elemente de noutate, care de altfel au fost anticipate cumva chiar de Legea micii reforme, despre care v-am spus, încă de anul trecut. Divorţul, acum, se poate realiza în mai multe forme: fie forma tradiţională, recurgerea la instanţă, fie, în cazul în care între soţi există înţelegere cu privire la desfacerea căsătoriei, prin apelarea la ofiţerul de stare civilă...

Realizator: Deci la Primărie, unde...

Alina Rădoi: Exact, la Primărie...

Realizator:...s-au căsătorit, acolo pot să şi divorţeze.

Alina Rădoi: Da, da, dar numai dacă nu există copii din cadrul căsătoriei, sau adoptaţi, dar în cazul... sau la notar, sau prin apelarea la notar. În acest caz, notarul... în cazul divorţului efectuat de notar, acesta se poate realiza chiar în cazul în care există copii din căsătorie, însă numai dacă soţii se înţeleg cu privire la...

Realizator: La partaj?

Alina Rădoi: ...nu, cu privire la autoritatea părintească, la exercitarea autorităţii părinteşti. Sigur...

Realizator: Cu cine va rămâne copilul.

Alina Rădoi: Exact. Sigur, cu privire la partaj, atât în cazul divorţului la primărie, cât şi la notar, trebuie să existe un acord între soţi. În momentul în care...

Realizator: Apare un dezacord...

Alina Rădoi: ...există o neînţelegere, notarul sau ofiţerul de stare civilă închide dosarul şi îl transmite instanţei de judecată.

Realizator: Se mai pot încheia căsătorii între persoane minore? Au fost destule cazuri...

Alina Rădoi: Sigur.

Realizator: ...unele chiar mediatizate.

Alina Rădoi: Sigur, căsătoria între minori se putea încheia şi până acum, în anumite condiţii.

Realizator: Adică, vă spun de un, să spunem, 12 ani, 11 ani, 13 ani...

Alina Rădoi: Nu, deci căsătoria se poate încheia numai de către minorii care au împlinit 16 ani, atât fete, cât şi băieţi, deci ambii soţi măcar la 16 ani.

Realizator: Deci, nu mai e loc de nicio dispensă.

Alina Rădoi: Nu, nu, nu există. Nu, nu. De fapt asta este dispensa, faptul că la 16 ani minorii...

Realizator: Cu doi ani mai devreme, da.

Alina Rădoi: ...decid să se căsătorească, da, şi în anumite condiţii se poate acorda această dispensă, un aviz medical, acordul părinţilor, adică nu se pot căsători pur şi simplu.

Realizator: Am găsit în noul Cod, instanţa de tutelă şi familie. Cum aţi putea-o explica?

Alina Rădoi: Această abordare a reglementării raporturilor în materia ocrotirii persoanei fizice, respectiv în materia familiei, prin instituirea unei instanţe specializate a avut în vedere, folosid altfel şi exemple de drept comparat, o mai bună gestionare a aspectelor legate de, repet, ocrotirea persoanei fizice, instituirea tutelei a curatelei, spre exemplu, şi aspectele legate de familie, de căsătorie, divorţ şi orice alte probleme care apar în legătură cu aceste instituţii de dreptul familiei. Ea fost, într-adevăr, iniţial gândită ca o instanţă specializată, însă, având în vedere realităţile actuale, bugetare, de resurse umane, s-a luat decizia prin legea de punere în aplicare a Codului Civil ca instanţa de tutelă şi familie să fie instituită, să fie organizată ulterior, la o dată ulterioară, până atunci aceste atribuţii urmând să fie exercitate tot de instanţele de drept comun, de secţiile şi completele specializate în această materie.

Realizator: Prejudiciul cauzat de animale sau lucruri pare un pic straniu să figureze într-un cod de legi. Ne-aţi putea lămuri? Cred că nu putem da vina nici pe animale, nici pe lucruri. Suntem oameni...

Alina Rădoi: Sigur. De fapt, nu ele răspund, răspunde proprietarul lor. Aceasta reprezintă o specie a răspunderii civile, a răspunderii civile delictuale. Normele existau şi până la acest moment; existau şi potrivit Codului Civil anterior. Ele au fost acum, însă, puţuin detaliate, au fost circumstanţiate unele situaţii, însă, în cazul expres pe care l-aţi menţionat - al răspunderii pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri, valorificându-se, de altfel, chiar jurisprudenţa - s-a stabilit care sunt condiţiile în care poate avea loc această răspundere. Astfel, se răspunde pentru animalele aflate în pază, deci pentru bunurile sau animalele cu privire la care o persoană exercită, potrivit legii sau unui contract, o supraveghere, un control.

Realizator: Deci câini nesupravegheaţi.

Alina Rădoi: Exact.

Realizator: E un exemplu. Sau unelte care pot pune în pericol viaţa unei persoane, nu?

Alina Rădoi: Exact. Da. Deci dacă se constată, dacă se probează faptul că prejudiciul cauzat unei persoane de către un animal sau un lucru se datorează culpei, vinovăţiei...

Realizator:Posesorului, proprietarului...

Alina Rădoi: Exact, proprietarului... se apelează la instanţa judecătorească în vederea stabilirii prejudiciului.