Carmen Gavrilă: În prezent, în Muntenegru are loc un proces de amendare a Constituţiei, lucru necesar pentru apropierea de UE, mai ales în chestiunile care trebuie să îndeplinească criteriile CE privind independenţa justiţiei, a explicat negociatorul şef al Muntenegrului pentru aderarea la UE, Aleksandar Pejovic, într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi.

Aleksandar Pejovici: Nu avem un set clar de reguli europene privind reforma jsutiţiei şi să obţinem o independenţă şi autonomie completă a justiţiei, aşa că ne orientăm în funcţie de criteriile CE şi ale Comisiei de la Veneţia. Cred că mai ales în ultimii ani am făcut multe schimbări la nivel subconstituţional pentru transparenţa procedurilor de numire şi promovare a judecătorilor şi procurorilor şi de asemena pentru pregătirea persoanelor care lucrează în justiţie. Avem proceduri noi pentru transprenţă în domeniul testării judecătorilor la angajare şi pentru verificările făcute de comisia disciplinară asupra judecătorilor şi procurorilor. Acum o lună am primit opinia Comisiei de la Veneţia privind schimările la Constituţie în ce priveşte independenţa justiţiei. În ianuarie parlamentul a început să lucreze pe amendamentele la Constituţie iar acum avem sedinţe constante ale comisiei pentru amendarea Constituţiei şi sper că în curând vom veni cu o propunere pentru Plen. Schimbările la legea fundamentală au devenit o chestiune politică în Muntenegru dezbătută între partide dar cred că putem să ajungem la o înţelegere depolitizată şi axată pe aspectele tehnice.

Carmen Gavrilă: Comisia Euroepană insistă să aveţi aceste schimbări constituţionale cât mai repede?

Aleksandar Pejovic: Procesul de amendare a Constituţiei a început acum un an şi jumătate. A durat atât de mult pentru că am avut alegeri anul trecut iar a doua parte a lui 2012 am petrecut-o formând noul guvern şi noul parlament. Acum că le avem, ne putem continua munca. Eu nu sunt politican dar sper că, dacă într-o lună sau două comisia parlamentară va veni cu o propunere, vom vedea dacă obţinem majoritatea parlamentară necesară de două treimi. Sper să facem schimbările în prima jumătate a acestui an ca să fim gata până când vom depune planurile de acţiune necesare pentru capitolele 3 şi 24 de negociere cu UE.

Carmen Gavrilă: Cum priveşte opinia publică muntenegreană amendarea Constituţiei?

Aleksandar Pejovic: Din cauza dezbaterii politice şi opinia publică este foarte prezentă pe acest subiect. Sunt de acord că ar trebui să explicăm mai bine în termeni practici ce conţin propunerile comisiei de amendare a Constituţiei, odată ce vr fi trimise plenului. Cred că ar trebui o campanie de informare în acest sens.

Carmen Gavrilă: Dar de ce lucrările comisiei pentru modificarea Consituţiei sunt cu uşile închise?

Aleksandar Pejovic:Aşa lucrează Parlamentul, este decizia comisiei parlamentare. Opinia Comisiei de la Veneţia pe tema modificării Consitituţiei muntenegre este publică, la fel propunerea de amendare iar dilogul între partidele politice are loc în Parlament. Evident, rezultatul discuţiilro av fi public şi atunci vom avea o a doua rundă de dezbateri în plenul Parlamentului să vedem dacă propunerea va fi acceptată de două treimi.

Carmen Gavrilă: Aveţi planuri concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome, un subiect care domină dezbaterile în toată Europa?

Aleksandar Pejovic: Situaţia romilor din Muntenegru este foarte specială. Cei mai mulţi dintre romii noştri provin din Kosovo din timpul crizei de acolo. Cei mai mulţi, cam 3000 de oameni, un număr considerabil pentru o ţară mică precum Muntenegru, trăiesc într-o tabără lângă capitală. Unul dintre mecanismele prin care guvernul vrea să rezolve problema este îmbunătăţirea educaţiei romilor prin programe dedicate lor, prin distribuirea de cărţi şi manuale gratis. Guvernul muntenegrea a oferit şi case temporare romilor iar cu fonduri de preaderare vom construi blocuri de locuinţe pentru romi. Există problema faptului că aceşti romi nu au cetăţenie, nu au documente de indentitate şi am contactat de mai multe ori partea kosovară să le găsească docuemtnele şi să aranjăm întoarcerea lor în Kosovo. De asemenea, am cerut prin procesul Sarajevo, reglementarea regională a problemei roma şi să găsim fonduri suplimentare pentru a-i integra mai bine pe aceşti oameni. În Muntenegru aceşti romi trăiesc de peste 14 ani şi trebuie integraţi.

Carmen Gavrilă: Asta înseamnă că sunteţi pregătiţi să păstraţi în Muntenegru aceşti romi?

Aleksandar Pejovic: Depinde de ei să decidă unde vor să trăiască odată ce îşi primesc documentele. Am avut programe de repatrire pentru cei care au vrut să se întoarcă în Kosovo. Unii au găsit aici slujbe şi rămân. Sunt trei cazuri, cei care vor fi repatriaţi, cei care vor să rămână şi cei care vor să meargă în altă parte. Noi am integrat romi şi în instituţiile guvernamentale

Carmen Gavrilă: Aţi găsit uşi deschise la Priştina pentru repatrierea romilor?

Aleksandar Pejovic: Pot spune că ne-am îmbunătăţit contactele cu Priştina de când le-am recunoscut independenţa. Colaborăm cu ei pentru integrarea europeană şi suntem gata să ajutăm instituţiile kosovare acum să se pregătesc pentru procesul de asociere cu UE. Kosovo nua r trebui să rămână o gaură neagră în regiune, considerăm noi şia r trebui să primească ajutor de la vecini ca să ajungă din urmă restul regiunii.

Carmen Gavrilă: Cunoaşteţi poziţia României în această chestiune... Comisia Europeană insistă, aşa cum e cazul şi în România, pentru retrocedarea propietăţilor. Care este situaţia proprietăţilor care au aparţinut casei regale din Muntenegru şi ale Bisericii Ortodoxe Sârbe?

Aleksandar Pejovic: Aceasta este una din chestiunile complicate pentru următorii ani. Din punctul meu de vedere ca negociator şef cu UE, este că, eu personal nu am avut discuţii cu CE pe această temă iar în aquis-ul comunitar nu e nimic care să se refere la retrocedări. Aceasta e o chetiune care va fi discutată la diverse niveluri cu statele membre. Ştiu că asta e o problemă şi în actualele state candidate şi în cele deja membre.

Carmen Gavrilă:Lupta împotriva corupţiei este o temă importantă în UE. Ce măsuri a luat Muntenegru pentru dezmembrarea reţelelor de trafic cu ţigări, active încă din timpul blocadei împotriva fostei Iugoslavii?

Aleksandar Pejovic: În lupta împotriva crimei organizate cred că am avut cele mai mari progrese, mai ales de când statele balcanice a început să colaboreze fie bilateral fie regional sau prin Interpol. În fiecare săptămână vedem noi rute de trafic tăiate. Chiar săptămâna trecută a fost distrusă o rută de trafic din Muntenegru spre Croatia. Iar transporturile de droguri au scăzut drastic în ultima vreme. Şi decizia de semnare a unor acorduri de extrădare între ţările din regiune, a ajutat foarte mult şi a trimis un mesaj infractorilor din regiune că nu se pot proteja cu dubla cetăţenie.

Carmen Gavrilă: În conexiuen cu aceste reţele de trafic a apărut şi numele premierului Djucanokici. Aţi primit semnale de la Bruxelles în acest sens.

Aleksandar Pejovic:Nu, bineînţeles. Bruxelles-ul e interesat să lucreze cu noi pentru crearea sistemului anti-trafic iar noi le trimitem toate informaţiile despre infractorii arestaţi, despre rutele de contrabandă distruse, despre tot ce apare nou. Trimitem frecvent informaţii şi printr-un sistem complex de note despre crima organizată, cazuri de corupţie.

Carmen Gavrilă: Muntenegru şi-a deschis recent ambasadă la Varşovia. De ce nu aveţi încă o ambasadă şi la Bcuureşti?

Aleksandar Pejovic: Nu am deschis foarte multe ambasade. Pe cele mai multe le-am deschis după independenţă apoi în 2008-2009, ne-a lovit criza economică. Ultima ambasadă muntenegreană deschisă a fost la Varşovia pentru că Polonia a deţinut preşedinţia UE. În curând, în România vom desemna un ambasador non-rezident care va avea ca responsabilitate întărirea relaţiilor cu Bucureştiul până când va veni vremea să deschidem o ambasadă. Vă asigur că următoarele două ambasade pe care le vom deschide în Europa vor fi la Sofia şi Bucureşti.