Adrian Vasilescu, consilier BNR
"În România se dau puține credite, dar nu pentru că există o restricție, ci pentru că sunt condiții foarte exacte de creditare, iar o bună parte a populației nu îndeplinește aceste condiții".
Articol de Cătălin Cârnu, 21 Noiembrie 2017, 09:00
Băncile au relaxat standardele de creditare la ipotecare, dar le-au înăsprit pe cele pentru consum în trimestrul al III-lea al acestui an.
Pentru cel al IV-lea trimestru, băncile anticipează o înăsprire semnificativă a standardelor pentru creditele de consum și menținerea constantă a acestora în cazul creditelor ipotecare.
Pe de altă parte, ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costurile creditelor în lei cu dobândă variabilă a crescut din nou, vineri, la 2,18 %, un maximum al ultimilor trei ani, iar ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătite la credite în lei atrase de către băncile comerciale și de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni a crescut, de asemenea.
Discutăm despre standardele de creditare, la "Apel matinal", cu consilierul Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu. Bună dimineața.
Adrian Vasilescu: Bună dimineța.
Realizator: Care sunt motivele care stau la baza acestor măsuri?
Adrian Vasilescu: E greu de spus de măsuri, e o strategie de apărare, de apărare în condițiile în care există un risc, au crescut foarte repede creditele în lei și există riscul de a se ajunge la o supraîndatorare a populației. Nu s-a ajuns la așa ceva, dar există acest risc și mai ales în condițiile în care creditele pentru locuințe, creditele ipotecare sunt în continuare, din punctul meu de vedere, la un nivel foarte redus.
De altfel, toată creditarea în România este la un nivel redus pentru că, dacă înainte de criză aveam un standard de 39-40%, deci atât era intermedierea în România înainte de criză. 40% din produsul intern brut înseamnă un nivel foarte jos, și acolo era. Acum suntem la 29%, nivelul a scăzut și mai mult, ceea ce înseamnă că intermedierea în România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm și în tabloul intern brut, nu ăsta de acum din trimestrul III, care s-a dat acum câteva zile, pentru că nu avem decât un semnal care arată o creștere de peste 8%, creștere foarte importantă, în viteză în primul rând, dar în cel din trimestrul II, pentru că pe trimestrul II aveam toată desfășurarea dezvoltării produsului intern brut în acest trimestru, pe trimestrul II intermedierea financiară reprezintă o contribuție de numai 3%. În timp ce piața imobiliară are o desfășurare de 8%, opt procente este contribuția pieței imobiliare la produsul intern brut, acela mare, că tot mare a fost și în trimestrul II și numai 3% intermedierea financiară. Asta arată că în continuare în România se dau puține credite, dar nu că există o restricție, ci pentru că sunt condiții foarte exacte de creditare, iar populația, o bună parte a populației din țara noastră nu îndeplinește aceste condiții.
Realizator: Apropo de ce ne-aţi spus până acum, pentru anul viitor ştiu că aveţi în vedere introducerea unor criterii legate de venituri pentru cei care vor beneficia de programul "Prima casă", de exemplu, o primă modificare a programului a fost făcută deja, când a fost introdusă o garantare cu 50% pentru achiziţia de locuinţe noi, iar pentru celelalte garanţii a fost decisă la 40%. Ce alte măsuri sau modificări credeţi că se vor mai lua?
Adrian Vasilescu: Nu cred că vor fi alte măsuri, există numai o condiţie, ca verificarea celor care... actelor în baza cărora clienţii băncilor vin, sau consumatorii de servicii financiare vin la bancă să ceară credite, verificarea trebuie să fie strictă, actele trebuie să fie exacte şi să arate cu certitudine un venit cert şi permanent, în aşa fel încât să nu se ajungă pe parcursul creditării ca clienţii, cei care au luat credite debitorii să nu poată să-şi plătească ratele, să ajungă în dificultate şi mai mult de atât, să ajungă la situaţii în care să fie executaţi cu bunurile pe care le-au cumpărat din creditul cerut de la bancă.
Realizator: Am priceput. Trebuie să fim circumspecţi până la urmă, dar pe de altă parte, de la 1 ianuarie angajaţii vor suferi unele modificări salariale în urma modificării Codului fiscal, cred că avem peste 7 milioane de angajaţi şi pensiile nu ştiu dacă vor mai creşte sau vor mai scădea, cert este că românii vor fi afectaţi. Cum vedeţi, apropo de creditele ipotecare pe termen lung, fie că vorbim de cele pentru consum, cum vor arăta ele din 1 ianuarie 2018?
Adrian Vasilescu: Ar trebui să arate ceva mai bine, dar cred că în primul rând consilierii băncilor se vor uita cu foarte multă atenţie, la salariul net, pentru că, în condiţiile în care se vor muta toate contribuţiile de la angajator la angajat, brutul va creşte foarte mult şi va fi o diferenţă mai mare decât acum între brut şi net şi în aceste condiţii este normal ca verificatorii actelor şi dovezilor de creditare să se uite cu atenţie nu la brut, ci la salariul net, cu cât rămâne în mână cel care vine să solicite un credit.
Realizator: Ieri am citit că trei economişti de la tot atâtea bănci din România, niciunul de la Banca Naţională a României, au spus că acest deceniu se va încheia foarte posibil cu o nouă recesiune. Ce spuneţi dvs?
Adrian Vasilescu: Recesiunile sunt foarte greu de depistat. Sunt şi mai greu de prevăzut. Aş vrea să vă dau un exemplu care cred că este foarte concludent. Când a început criza de care abia acum ne despărţim, Consiliul de administraţie al FED-ului, Banca Centrală a Statelor Unite discuta care este starea actuală în SUA şi concluzia a fost că recesiunea este încă departe. Când au venit concluziile statisticienilor, pentru că vin întotdeauna mult mai târziu, la data la care ei spuneau că recesiunea este încă foarte departe. America era de două luni în recesiune.
Realizator: Am priceput. Altfel spus, un apel la chibzuinţă, am aflat aici, la "Apel matinal", alături de invitatul programului nostru...
Adrian Vasilescu: Şi să nu-i mai credem întotdeauna pe profeţi.