Delegaţia României la Parlamentul European nu a reuşit încă să îşi fructifice al 7-lea potenţial de influenţă, calculat după numărul de deputaţi şi al funcţiilor deţinute - relevă studiul publicat, luni, de Institutului European pentru Democraţie Participativă QVORUM.


Este una din concluziile unui studiu prezentat de Institutul European pentru Democraţie Participativă, care mai arată că unii parlamentari români profită de lipsa de informare a publicului din ţară şi exagerează importanţa muncii lor în Parlamentul European.


Prezenţa reprezentanţilor României este în continuare foarte scăzută comparativ cu celelalte state membre .

"Campioni la vorbit, codaşi la fapte"


Potrivit raportului, parlamentarii români au schimbat titlul de campioni ai absenţelor în Parlamentul European, cu cel de campioni la vorbit, dar codaşi la fapte. Astfel, numărul de luări de cuvânt, al delegaţia României se află pe locul patru.


Studiul mai arată că unii europarlamentari români profită şi de lipsa de informare a publicului din ţară şi exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în Parlamentul European.


Mai mult, europarlamentarii noştri "bombardează" presa cu informaţii asupra declaraţiilor pe care le fac în Parlamentul European, deşi, în realitate, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil doar în măsura când sunt însoţite şi de acţiuni concrete (precum rapoarte, avize sau amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic şi sunt contra-indicate.


Activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură a cunoscut, totuşi şi o îmbunătăţire, dar este încă nesatisfăcătoare, arată studiul realizat de Institutul European pentru Democraţie Participativă.


Luările de cuvânt sunt importante, dar nu reprezintă nişte iniţiative care pot să modifice esenţial politicile europene sau legile care pleacă din Parlamentul European, şi care, se reflectă în proporţie de 70% - 75% în legislaţia naţională.


În ce priveşte activităţile de substanţă ale europarlamenatrilor români, deşi se constată o uşoară îmbunătăţire a situaţiei faţă de mandatul trecut, eurodeputatii români se află în partea a doua a clasamentului, în continuare. Adică, în acest moment, suntem pe locul 15, faţă de 20, în mandatul precedent.


Doar câţiva dintre deputatii români s-au descurcat bine în a obţine calitatea de raportori, pentru că aceste rapoarte ale Parlamentului European sunt esenţiale şi că îşi pot influenţa viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni. Sunt raportori români din toate partidele politice româneşti.

Locul 24 la prezenţă

Prezenţa delegaţiei României la şedinţele Parlamentului European a crescut şi este în medie de aproape 86 la sută, însă este o prezenţă în continuare foarte scăzută comparativ cu celelalte state membre. În prezent, la capitolul prezenţă, România ocupă locul 24.


Raportul notează că prezenţa individuală a europarlamentarilor este în uşoară creştere ca efect al mediatizării activităţii lor în presa română. În schimb, europarlamentarii români se află pe locul 4 în acest mandat în ce priveşte luările de cuvânt, pe locul 6 la amendamente şi pe locul 5 la propuneri de rezoluţii.


Raportul vine şi cu câteva recomandări şi constatări.


La capitolul "Tendinţe de manipulare" există numeroase situaţii când profitând de lispa de informare a publicului din tară, unii europarlamentari exagerează mult importana activităţii lor în Parlamentul European.


În ce priveşte recomandările, ele nu se referă doar la activitatea europarlamentarilor, în care sunt îndemnaţi să aibă o mai bună comunicare şi transparentizare a activităţi lor, dar sunt recomandări pentru partenerii sociali.


Un europarlamentar român nu poate avea o activitate eficientă dacă nu lucrează cu partenerii sociali, gen sindicate - şi asta se întâmplă pentru că partenerii sociali nu sunt corect informaţi şi suficient informaţi cu privire la legislaţia aflată pe agenda Parlamentului European.

Potrivit raportului , europarlamentarii Sabin Cutas, Iosif Mantula, Cristian Presa, Elena Oana Antonescu si Csaba Sogor sunt cei mai silitori, avand prezenta 100%. La fel şi Marian Jean Marinescu, Victor Bostinaru, Adriana Ticau, Renate Weber sunt si ei printre eurodeputatii cu prezenta foarte buna.


În schimb, printre cei mai chiulangii sunt Ioan Mircea Pascu, Rares Niculescu, Adrian Severin sau Corneliu Vadim Tudor.


Eurodeputatii romani obtin rezultate bune la monitorizarea activitatilor parlamentare in care nu au nevoie de sprijinul colegilor din grupul politic sau al altora din celelalte grupuri politice.


Veteranii Marian Jean Marinescu, Adina Valean, Daciana Sarbu, Adriana Ticau, Rovana Plumb sunt printre deputatii care au obtinut rapoarte importante, iar dintre eurodeputatii care si-au inceput mandatul in iulie 2009, Monica Macovei, Cristian Preda, T.R. Ungureanu, Norica Nicolai au devenit raportori pe niste chestiuni semnificative.


În privinţa fidelitatii faţă de propriul grup politic şi a disciplinei de vot a româilor, liberalii au respectat aproape fără nicio excepţie linia politica a grupului ALDE.


În schimb delegatia PSD a avut poziţii diferite faţă de grupul socialistilor pe domenii precum agricultura, mediu si sanatate publica sau politica externa si de securitate.


În privinta PDL-iştilor, pe domeniul agricultură au ţinut mai puţin cont de poziţia grupului PPE din fac parte, însă pe domenii precum libertăţi civile, justitie şi afaceri interne si economie si afaceri monetare au mers pe linia grupului lor politic.


La fel ca în politica internă, UDMR este întotdeauna susceptibilă să provoace surprize neplăcute taberei în care se află.


Dintre cele patru partide romanesti reprezentate in PE şi afiliate grupurilor politice, delegatia UDMR are cele mai scazute rate de loialitate faţă de grupul politic din care face parte, PPE. Doar pe domeniul economie şi afaceri monetare eurodeputaţii UDMR au votat precum grupul PPE, altfel au avut o opinie opusă în cazul agriculturii şi al mediului şi sănătăţii publice.