Într-un mesaj transmis azi plenului Parlamentului, preşedintele Klaus Iohannis a a subliniat importanţa calităţii şi coerenţei sistemului legislativ, amintind în context că legi dintre cele mai importante pentru cetăâeni au suferit , zeci, chiar sute de modificări.

"Vechiul Cod Fiscal, de 135, Legea educaţiei, de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, de 114 ori, Legea administraţiei publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislaţia privind achiziţiile publice, de 35 de ori - sunt doar câteva exemple", a enumerat Klaus Iohannis.

Preşedintele a atras atenţia că modificarea continuă a legilor produc probleme în toate domeniile de activitate.

" În spatele cifrelor sunt oameni, sunt concetăţenii noştri care ne-au ales să-i reprezentăm, cu problemele, preocupările şi vieţile lor. În spatele acestor cifre sunt elevii care nu ştiu după ce manual vor învăţa în anul următor şi ce examene vor da. Sunt pacienţii şi medicii, sunt angajaţii şi angajatorii, sunt antreprenorii care vor să investească, dar nu ştiu exact ce taxe vor plăti şi câte. În spatele acestor cifre sunt şcoli şi spitale sau mari proiecte de infrastructură promise, dar nerealizate. Marile sisteme publice, educaţia şi sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbările frecvente şi punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjucturi", a spus el.

Potrivit acestuia ineficienţa multor sisteme este cauzată tocami de felul în care se fac şi mai ales se schimbă legile.

"Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme. Consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general", a mai spus Iohannis.

Preşedintele României şi-a exprimat opinia şi în legătură cu ce trebuie să facă Parlamentul României:

Ce putem face astăzi, însă, este să fim responsabili şi să acţionăm în consecinţă, fiecare în cadrul atribuţiilor, competenţelor şi cu legitimitatea proprie. Nu ne mai putem permite să vorbim despre stabilitate şi predictibilitate legislativă, în timp ce pe fond lucrurile rămân exact la fel.