Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
"Noul aranjament pe care autorităţile îl vor încheia cu instituţia internaţională va avea o valoare mai mică decât împrumutul actual de 13 miliarde de euro, iar banii vor putea fi atraşi de autorităţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute".
Articol de Petruţa Obrejan, 11 Octombrie 2010, 11:49
Şeful Misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat recent că noul aranjament pe care autorităţile îl vor încheia cu instituţia internaţională va avea cu siguranţă o valoare mai mică decât împrumutul actual de 13 miliarde de euro, iar banii vor putea fi atraşi de autorităţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute.
Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu, a declarat, duminică, la PRO TV că principalul partid de guvernare va discuta săptămâna viitoare cu reprezentanţii FMI şi cu cei ai Comisiei Europene un set de măsuri de relansare economică a ţării, în care sunt luate în calcul scăderea cotei unice de impozitare sau a contribuţiilor sociale.
Un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional de tip preventiv şi cu o durată de doi ani va fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să poată implementa propriile politici, potrivit reprezentantului ţării noastre la FMI.
"România nu are nevoie de un nou împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. România are nevoie de un nou parteneriat, de un nou aranjament, de un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, care nu trebuie neapărat să implice sume de bani care să fie împrumutate României. Acest acord care, cred eu, va fi necesar, este un acord care să fie de tip preventiv şi, ca împreună cu autorităţile româneşti, să fie capabil să reprezinte o ancoră de credibilitate pentru investitorii străini şi, nu în ultimul rând, pentru continuarea reformelor structurale de care România are nevoie. România nu are cea mai proastă creştere, sau descreştere economică din Europa în acest moment. Sunt ţări, în 2010, care stau mult mai rău decât România. Vă spun Irlanda, de exemplu, care are o descreştere prevăzută de, poate, de 3%. Vă spun Letonia, care are o descreştere de 3,5%, Grecia peste 4%. Şi mai sunt alte multe ţări care înregistrează creşteri negative, inclusiv Spania " a declarat Mihai Tănăsescu .