Şeful diplomaţiei române a declarat că Bucureştiul şi Chişinăul au reuşit să demonstreze în ultimul an şi jumătate că relaţiile dintre Republica Moldova şi România se pot înscrie într-o nouă logică, o logică europeană.



Teodor Baconschi a declarat că în timpul apropiat guvernele de la Chişinău şi Bucureşti vor avea o şedinţă comună la Galaţi unde vor discuta despre proiecte transfrontaliere de anvergură pe care le-ar putea realiza împreună.

"Rostul acestui exerciţiu este asumarea politică şi validarea unui plan de acţiune, care să aibă un preambul politic şi, în acelaşi timp, să conţină mari proiecte - de la coordonarea în afaceri europene, proiecte de infrastructură rutieră şi energetică, de interconectare, schimburi educaţionale, transferuri de expertiză, cultură, educaţie", a declarat teodor Baconschi.



Unul din aceste proiecte ar putea viza construcţia unui interconector în zona Iaşi-Ungheni care să unească gazoductele din cele două state.



Obiectivul nostru comun - a spus ministrul Baconschi - este acţiunea pentru integrarea Republicii Moldova în UE.



El şi-a exprimat speranţa că alegerile locale din 5 iunie vor consolida stabilitatea politică internă în Republica Moldova încât Guvernul de la Chişinău să poată continua reformele începute.



La rândul său, ministrul de externe moldovean, Iurie Leancă, i-a mulţumit lui Teodor Baconschi pentru ceea ce el a numit susţinerea exemplară a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.


Ministrul Leancă a subliniat că autorităţile de la Chişinău sunt hotărâte să dinamizeze procesul de reforme europene şi să apropie ţara de UE, iar România joacă un rol important în acest proces.


Pe parcursul ultimilor 20 de ani relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au fost extrem de fluctuante.


Dacă la începutul anilor '90 ai secolului trecut se vorbea deschis despre o posibilă unire a celor două state, victoria Partidului Democrat Agrar în alegerile parlamentare din 1994 deschide calea unei lungi perioade de răcire, chiar ostilitate în relaţiile bilaterale care ajung la apogeu în cei opt ani de guvernare comunistă, între 2001 şi 2009.


După accederea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, în iulie 2009, raporturile Bucureşti-Chişinău revin la normalitate punându-se tot mai mult accentul pe sprijinul care l-ar putea acorda România Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.