Alianţa pentru Integrare Europeană, care a obţinut o majoritate de 59 de mandate din 101, şi-a instalat deja guvernul, însă nu poate alege un şef de stat, procedură pentru care este nevoie de cel puţin 61 de voturi.



În acelaşi timp, comuniştii refuză categoric nu doar să-l susţină pe candidatul Alianţei, Marian Lupu, pentru preşedinţie, dar chiar şi să discute subiectul cu majoritatea parlamentară.



În cazul în care alegerea preşedintelui va eşua, şi actualul parlament va fi dizolvat, Republica Moldova va trebui să organizeze al treilea scrutin parlamentar anticipat în mai puţin de doi ani.

Partidul Comuniştilor nu-l mai susţine la preşedinţie pe Marian Lupu

Partidul Comuniştilor nu doar refuză să negocieze cu alianţa de guvernare, dar a şi retras din discuţie propriul proiect de modificare a Constituţiei, care ar fi permis alegerea şefului statului cu un număr descrescător de voturi, diminuând în trei runde pragul, de la 61, la majoritatea simplă de 51 de deputaţi.


În plus, din cauza unei imperfecţiuni a Constituţiei, deputaţii nu au în prezent un termen limită la care să fie obligaţi să aleagă un preşedinte.

Legea supremă spune că şeful statului trebuie să fie ales la expirarea a două luni din momentul în care a intervenit vacanţa funcţiei, moment care însă a fost epuizat acum mai bine de un an.



Curtea Constituţională de la Chişinău a evitat la începutul acestei săptămâni să se pronunţe asupra termenelor la care deputaţii ar fi obligaţi să aleagă preşedintele, lăsând această decizie la latitudinea parlamentului.



Acum deputaţii discută despre ceea ce ar însemna un termen rezonabil pentru alegerea şefului statului.



Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, candidat al Alianţei pentru Integrare Europeană pentru preşedinţie, spune că situaţia este inedită din cauza vidului constituţional.


"Noi ne confruntăm cu o situaţie absolut inedită. Găsim un vid constituţional pentru asemenea gen de situaţie. Constituţia nu spune absolut nimic. Vă daţi seama, da? Şi atunci mie mi-a plăcut de fapt o idee care a fost expusă de un analist politic, care a zis că termenul raţional de fapt este cel care permite buna pregătire a acestui subiect pentru o rezolvare pozitivă. Iată, poftim, şi termenul rezonabil. Bun, o altă idee ar fi să ne folosim de acel termen până în 28 septembrie, pe durata căruia parlamentul nu poate fi dizolvat. E şi acest lucru o idee. Iată de ce avem nevoie de o analiză bine pusă la punct din punct de vedere juridic, susţine Lupu.

Preşedintele PL, Mihai Ghimpu propune o lege organică pentru alegerea preşedintelui

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, spune că o soluţie pentru alegerea şefului statului care să nu implice votul comuniştilor ar fi adoptarea unei legi organice care să detalieze procedura de alegere a preşedintelui prevăzută în Constituţie, lege care să scadă numărul de voturi necesare de la 61 în primul tur la un număr mai mic, mergând până la majoritatea simplă de 51 de deputaţi.

Ideea pare să fie susţinută şi de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.



"Cel mai important este că există mai multe variante, mai multe opţiuni. Ar fi să fie situaţia mult mai proastă dacă era să ducem lipsă de opţiuni, dar ele există", este de părere Marian Lupu.



Pe lângă alegerea preşedintelui şi depăşirea crizei, între priorităţile sesiunii de primăvară a parlamentului sunt şi avansarea proceselor de integrare europeană, adoptarea bugetului pentru acest an, reformarea justiţiei.



Sesiunea se anunţă a fi una tensionată, inclusiv şi datorită faptului că se va suprapune peste o nouă campanie electorală, de data aceasta pentru alegerile locale, care vor avea loc în luna iunie.