Republica Moldova sărbătorește 20 de ani de independență
Republica Moldova organizează, sâmbătă, o paradă militară la 20 de ani de la proclamarea independenţei.
Articol de Radio România, 27 August 2011, 14:26
Evenimentul este în plină desfăşurare la Chişinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Autorităţile, potrivit corespondentului Arena FM din Chişinău, au mai pregătit concerte şi un spectacol cu focuri de artificii la lăsarea serii.
Ministerul de Interne şi-a mobilizat întregul efectiv pentru a menţine ordinea publică, dar şi pentru a asigura paza steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare, adus la Chişinău de la Bucureşti special pentru această ocazie.
Cetăţenii sunt de părere că nici după 20 de ani în Republica Moldova nu se poate vorbi cu adevărat despre democraţie şi independenţă.
În cele două decenii de la desprinderea de fosta Uniune Sovietică, istoria nu a fost lipsită de controverse.
Şi acum, Republica Moldova se află în faţa unor provocări, printre care imposibilitatea de a alege un preşedinte al ţării de mai bine de doi ani.
Din start, în estul şi sudul ţării au început mişcări separatiste, iar în 1992, în Transnistria, regiune care se consideră în continuare independentă faţă de Moldova şi care este susţinută de facto de Moscova, a avut loc un conflict armat sângeros.
Perioada a urmat cu crize economice acute, în special în 1998, schimbări ale elitelor şi conducerilor politice, practic după fiecare scrutin electoral, cu excepţia celui din 2005, frământări politice interne, proteste masive, în special în anii 2002 şi 2009.
Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994, dar a fost deseori criticată de-a lungul anilor pentru anumite neconcordanţe şi chiar prevederi care provoacă divizarea societăţii, precum aceea că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească.
Cele mai importante modificări constituţionale au fost operate în vara anului 2000, în contextul unor neînţelegeri majore între preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, şi majoritatea parlamentară.
Parlamentul a decis să transforme Republica Moldova în stat parlamentar, iar preşedintele să fie ales de legislativ cu trei cincimi din voturi, adică 61 din cei 101 deputaţi.
Aceste modificări au provocat de fiecare dată la alegerea preşedintelui conflicte politice şi blocaje.
Actele de identitate sovietice, încă folosite la Chișinău
La 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova aproape 270 de mii de locuitori mai folosesc încă acte de identitate sovietice care au înscrise secera şi ciocanul.
Cei mai mulţi dintre ei au peste 60 de ani.
Guvernele care s-au succedat din 1991 încoace au prelungit de mai multe ori valabilitatea paşapoartelor sovietice descurajându-i astfel pe posesorii acestora să-şi perfecteze buletine moldoveneşti.
Acestora li s-a acordat câte un cod personal care s-a aplicat pe una din paginile paşapoartelor sovietice astfel încât ei să se poată legitima şi să voteze.
Abia la începutul anului 2011, guvernul s-a arătat decis să excludă din uz vechile paşapoarte prin a le oferi pe gratis buletine moldoveneşti posesorilor de paşapoarte sovietice.
Dar şi aşa, puţini s-au înghesuit să devină cetăţeni ai Republicii Moldova cu acte în regulă.
Poate şi pentru că încă nu au aflat despre această gratuitate.
Din cele aproximativ 270 de mii de persoane deţinătoare de paşapoarte sovietice, cele mai multe locuiesc la Chişinău, 37 de mii de persoane.
În Autonomia Găgăuză există 12 mii de posesori de acte de identitate sovietice, ca şi în raionul Drochia