În contextul aniversării a două decenii de independenţă, factorii de decizie din acea perioadă au revenit la discuţia referitoare la şansele pe care le-ar fi avut Basarabia printr-o eventuală unire cu România.

Preşedintele parlamentului din 1991, Alexandru Moşanu, cel care a citit Declaraţia de Independenţă la şedinţa în cadrul căreia documentul a şi fost adoptat, este de părere că iniţiativa unirii ar fi trebuit să vină de la Bucureşti.

"Problema era a tuturor românilor. Era în mai mare măsură a Bucureştiului decât a noastră. Ţara trebuia să se reîntregească, să se restabilească graniţele ei istorice", a susţinut acesta.

Preşedintele de atunci, Mircea Snegur îl contrazice şi susţine că nici acum 20 de ani, nici ulterior, nu au existat premise pentru a face unirea.

"Vă asigur, dacă această problemă avea să fie abordată la modul serios, ea avea să fie compromisă din start", a afirmat Snegur.

La 20 de ani de la proclamarea independenţei, cetăţenii Republicii Moldova nu simt că ar face parte dintr-un stat împlinit.

"Să facem comparaţie cu alte ţări care au tot cam 20 de ani de independenţă şi, în comparaţie cu ele,noi suntem cu mult în urmă".

Oamenii îşi exprimă şi ei nemulţumirea:"Vorbim de 20 de ani de democraţie, dar care democraţie? Sărbătorim 20 de ani de independenţă şi nu avem încă niciun preşedinte!

"Este mult de lucrat asupra Moldovei.Dacă avem noi armată străină pe teritoriul Moldovei şi o parte din teritoriu nu e controlat de Moldova, apoi asta se numeşte independenţă?!", se întreabă cetăţenii Republicii Moldova.

Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de Uniunea Sovietică la 27 august 1991, după ce lovitura de stat organizată de comuniştii radicali la Moscova împotriva lui Boris Elţîn a eşuat.

Moldova îşi declarase anterior sprijinul pentru Elţîn, aminteşte corespondentul Radio România.