Sărbătoarea are loc în fiecare an după ce, la 31 august 1989, Parlamentul de la acea vreme a adoptat o lege prin care se renunţa la grafia chirilică, folosită în perioada sovietică, şi se trecea la grafia latină.

Legea stipula, de asemenea, că limba vorbită în Republica Moldova este cea română.

La 1 septembrie 1989, şi elevii, şi profesorii au avut un început de an şcolar deosebit: în caiete şi pe tablă, în registre şi pe panourile din instituţiile de învăţământ se scria româneşte cu litere latine.

Primele manuale cu grafie latină au apărut abia în 1990.

Mariana Ţăranu, istoric de profesie ne-a povestit că a învăţat să scrie româneşte abia în clasa a VIII-a.

"Elevă fiind, la fiecare lecţie învăţam 4-5 litere, cum se scriu corect, caligrafic, în limba română. După asta, la finele primului semestru, paralel cu proba de evaluare, o sarcină a noastră era ca să citim o pagină în faţa profesoarei de Limbă română - ne învăţa a citi corect", a afirmat Mariana Ţăranu.

Cunoştinţele de la orele de Limbă franceză i-au ajutat pe basarabeni să înveţe să scrie şi să citească cu literele noi.

Cu deosebit interes erau citite primele cărţi, ziare, reviste, toate editate cu grafie latină.

"Mulţumesc celor din România care ne-au transmis loturi de carte, ziare, absolut tot ce era posibil - au contribuit enorm de mult pentru a ne readuce acolo de fapt unde trebuia să fim iniţial", a adăugat Mariana Ţăranu.