Decizia ar fi agreată de majoritatea membrilor, printre care se numără reprezentanţi ai mediului academic şi ai asociaţiilor de creaţie, precum şi funcţionari din administraţia centrală.

Comisia va monitoriza respectarea actualei legislaţii lingvistice, însă va face şi propuneri de completare a acesteia şi de amendare a Constituţiei pentru ca româna să devină limbă oficială.

Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, Petru Bogatu, membru al comisiei, a afirmat că decizia este "la discreţia majorităţii parlamentare."

"Comisia, care am certitudinea că va veni cu astfel de propunere de amendare a Constituţiei, până la urmă, este la discreţia majorităţii parlamentare. Chiar în Alianţa pentru Integrare Europeană cel puţin un partid este care se opune", a spus acesta.

Înfiinţarea Comisiei pentru Funcţionarea Limbilor a atras deja o serie de critici.

Unul dintre demnitarii vorbitori de limbă rusă, deputatul comunist Mark Tkaciuk, susţine că unicul rol al comisiei ar fi să distragă atenţia de la problemele mai importante ale societăţii.

O comisie similară a mai existat în Republica Moldova şi în anii '90, însă a fost desfiinţată de guvernarea comunistă, ceea ce, potrivit vicepremierului Mihai Moldovanu, preşedinte al nou înfiinţei comisii, a permis perpetuarea mai multor probleme.

"Ei n-au dorit să pună în discuţie nici problemele limbii române, dar nici problemele celorlalte limbi" a spus Mihai Moldovanu.

Denumirea limbii vorbite în Republica Moldova este o chestiune controversată, mai ales că în Declaraţia de Independenţă este menţionată limba română, iar în Constituţie, limba moldovenească.

O altă chestiune controversată este cea a limbii ruse, în condiţiile în care aceasta, fără a fi limbă oficială, este folosită inclusiv de unii deputaţi de la tribuna parlamentului.