O variantă avansată acum este acordarea de vouchere persoanelor vulnerabile.

Ministrul mediului, Tánczos Barna, a declarat că săptămâna viitoare disfuncţionalităţile vor fi corectate.

El se aşteaptă ca în Camera Deputaţilor să fie găsită rapid o formulă care să îi protejeze pe consumatori.

Între timp, criza lemnului de foc îşi face simţită prezenţa şi în zonele de munte, teoretic bogate în păduri.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, de exemplu, a crescut consumul în gospodării faţă de anul trecut, iar unii locuitori îşi fac şi stocuri.

Corespondentul RRA din zonă, Cristiana Sabău, transmite:

În comuna Tiha Bârgăului, lemnul tăiat în primăvară câte şase metri cubi pentru fiecare familie s-a dovedit a fi insuficient - spune primarul Vasile Şut.

Vasile Şut:Am aprobat la început de an prin hotărâre de consiliu vreo şapte de metri cubi şi acum i-am mai suplimentat cu încă 1.500 de metri cubi, că nu ne mai încadram în cota iniţială, pentru că de la an la an se fac tot mai multe cereri. Mulţi şi-au făcut şi stocuri, dar au crescut şi consumul, că fiecare şi-a mai pus şi un etaj peste casă, şi-a pus centrală şi poate dacă înainte se încălzea o iarnă cu nu ştiu câţi metri cubi, acum poate îi trebuie dublu.

La Livezile, unde s-au repartizat câte trei metri cubi de lemne de fag şi carpen, 200 de familii au cerut să primească şi din alte specii, cu putere calorică mai mică, dar şi mai ieftine.

"Îi pădurea Primăriei, adică pădurea comunei, şi o să primim. În fiecare primăvară am primit trei metri cubi de fag şi acum am primit doi metri cubi de salcie.

Reporter: Mai ieftină, înţeleg.

-: Mai ieftină ca fagul, da, 230 de lei metrul cub.
-: Foarte ieftină şi convenabil. Primăvara şi toamna le folosim pe astea".

În judeţul Bistriţa-Năsăud, majoritatea comunelor deţin păduri în proprietate pe care le administrează prin 15 ocoale silvice de regim.