Viitorul Parlament European va avea puteri sporite
Oficialii UE speră ca scrutinul din această primăvară să se bucure de un interes mare din partea alegătorilor, pentru că rolul Parlamentului European a fost sporit odată cu intrarea în vigoare, în decembrie 2009, a Tratatului de la Lisabona.
Adăugat: 14 Ianuarie 2014
Ultima actualizare:14 Ianuarie 2014
Alegătorii din cele 28 de ţări ale UE vor merge în luna mai la urne pentru a-i desemna pe politicienii care îi vor reprezenta în parlamentul comunitar în următorii cinci ani.
Viitorul legislativ va avea puteri sporite, iar pe baza rezultatelor de la scrutin va fi desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene.
Modificările aduse după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au avut ca obiectiv tocmai creşterea nivelului de participare la vot, care la scrutinul precedent, din 2009, a fost de numai 43%.
Potrivit unui sondaj realizat anul trecut, 62% dintre respondenţi consideră că desemnarea unor candidaţi afiliaţi politic pentru funcţia de preşedinte al Comisiei, precum şi organizarea alegerilor în aceeaşi zi în toată Europa ar putea creşte rata de participare la vot.
Aşadar, una dintre principalele atribuţii care îi vor reveni noului legislativ comunitar va fi desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene.
Conform noului sistem, şefii de stat şi de guvern trebuie să nominalizeze un candidat, pe baza rezultatelor scrutinului.
Parlamentul va avea o influenţă mai mare şi asupra desemnării comisarilor.
Pentru prima dată, grupurile politice din Parlamentul European vor putea propune candidaţi la postul de preşedinte al Comisiei.
Partidul Socialiştilor Europeni, de centru-stânga, a anunţat deja că germanul Martin Schultz, actualul preşedinte al Parlamentului, este candidatul oficial.
Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grup politic cu o orientare de centru, îşi va desemna candidatul luna viitoare, având de ales între comisarul european de origine finlandeză Olli Rehn şi fostul premier al Belgiei, Guy Verhofstadt.
Şase candidaţi, dintre care patru foşti şi actuali premieri, s-au înscris în cursa pentru desemnarea candidatului din partea Partidului Popular European, grup politic de centru-dreapta.
Decizia finală va fi luată probabil în luna martie.
La rândul său, Grupul Verzilor, care a propus o listă de patru nume, îşi va desemna candidatul în urma unor alegeri primare, care vor avea loc online.
Alegerile europarlamentare vor fi un moment important şi al actualei preşedinţii a UE, deţinută de Grecia.
După şase ani de criză economică, euroscepticii ar urma să obţină rezultate peste aşteptări.
În Grecia, de exemplu, extrema stângă, Syriza, este numărul 1 în sondajele de opinie. Un scor important ar urma să obţină şi extrema dreaptă în Franţa.
Frontul Naţional creşte constant în preferinţele alegătorilor, iar preşedinta acestei formaţiuni, Marine Le Pen şi liderul extremei drepte din Olanda, Geert Wilders, au încheiat o alianţă pentru a forma un grup în viitorul Parlament European.
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
14 Ianuarie 2014
Articole pe aceeasi tema
