VIDEO Iohannis: Din 15 mai vom intra în stare de alertă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că după 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă.

Adăugat: 4 Mai 2020
Ultima actualizare:4 Mai 2020

Politica Romaneasca
Foto: Klaus Iohannis, președintele României. Sursa: presidency.ro
trimite pe mail

Într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a anunțat că starea de urgenţă nu va fi prelungită, dar, după 15 mai, se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă.

"Începând din 15 mai, pentru a ține, evident, epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă. Deci starea de urgență va fi înlocuită prin stare de alertă. Această stare de alertă este prevăzută de legislația specifică, care clarifică cum se acționează în situația unei epidemii și noi, clar, suntem, din păcate, încă într-o epidemie de COVID-19. Situația nu s-a îmbunătățit încă, deci nu vreau să apară impresia că epidemia a trecut", a spus președintele.

Vă prezentăm, integral, declarația de presă a președintelui Klaus Iohannis:

"Am finalizat întâlnirea pe care am avut-o cu premierul și mai mulți miniștri și consilieri, am analizat situația în care ne aflăm din punct de vedere epidemiologic și al situației stării de urgență. Daţi-mi voie să încep cu ceva legat de zilele care au trecut, weekendul de 1 Mai. Am văzut cu toții că lucrurile au stat destul de bine și trebuie să spun, sunt foarte mulțumit de felul în care oamenii au reacționat la apelul autorităților, au stat acasă și chiar dacă a fost 1 Mai,nu am avut încălcări semnificative ale regulilor, deci lucrurile au decurs bine.

Astăzi am analizat mai multe chestiuni și unele dintre deciziile pe care le-am luat cred că sunt de mare interes pentru publicul general. În primul rând, starea de urgență nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgență și în acest fel, data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență.

Începând din 15 mai, pentru a ține, evident, epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă. Deci starea de urgență va fi înlocuită prin stare de alertă. Această stare de alertă este prevăzută de legislația specifică, care clarifică cum se acționează în situația unei epidemii și noi, clar, suntem, din păcate, încă într-o epidemie de COVID-19. Situația nu s-a îmbunătățit încă, deci nu vreau să apară impresia că epidemia a trecut.

Din păcate, epidemia nu a trecut. Aţi observat cu sigurantă din comunicările publice că am avut şi astăzi, iarăşi, peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv şi în acest fel nu putem să spunem că boala a trecut, însă, la un moment dat, trebuie să mergem mai departe şi acest "mai departe" se concretizează în forma de organizare trecând de la stare de urgenţă la stare de alertă. Acum, câeva lucruri totuşi se schimbă, dar inainte să spun ce se relazează, repet, epidemia nu a trecut.

Trebuie să fim foarte responsabili şi trebuie sa avem foarte mare grijă în continuare. În realitate, indiferent ce auziţi la televizor, nu ştie nimeni până când durează această epidemie şi depinde de noi dacă aici la noi, în România, o controlăm mai bine sau mai puţin bine. Eu îmi doresc foarte mult să o controlăm bine, cu toţii împreună, asta însemnând să respectăm indicatiile autorităţilor.

În primul rând, după 15 mai, putem, în principiu, să ne mişcăm în interiorul localităţii, unde avem treabă, dar - este clar - nu e bine să exagerăm. Deplasările sa se facă atunci când sunt necesare, dar nu va mai fi nevoie să declarăm în prealabil unde mergem. Este un prim pas important. Mulţi mă înterabă şi se întreabă: 'Bun, şi ce se întâmplă mai departe?' Şi vreau să spun din capul locului că aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind de regulă cam de două săptâmâni, deci unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni probabil la începutul lui iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe.

Acum, din 15 mai, vom avea, de exemplu, la dispoziţie, iarăşi, saloanele de îngrijire personale, deci se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie şi aşa mai departe. De asemenea, din 15 mai, se vor redeschide cabinetele stomatologice.

Tot din 15 mai, se vor redeschide muzeele, dar toate în condiţii speciale de distanţare, în condiţii speciale de igienă. Cu toţii - repet şi o să o mai repet de câteva ori - cu toţii vom purta mască de protecţie când suntem în spaţii publice închise, de asemenea, când ne deplasăm cu transportul public în comun. Aceste lucruri rămân obligatorii.

Măsurile de relaxare, de mişcare mai liberă, atenţie, nu se aplică în localităţile care sunt în carantină, deci, acolo unde localitatea este declarată în carantină, această relaxare nu va avea loc decât atunci când ni se spune de la experţi că pericolul este diminuat. Deplasările, în esenţă, vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate. Însă şi aici sunt câteva excepţii. Este voie să se plece din localitate, de exemplu, în interes de serviciu, pentru probleme medicale, este posibil să se iasă, de exemplu, pentru sport individual, pentru mers cu bicicleta, în afara localităţii sau altele, deci, sporturile individuale vor fi permise, atenţie, individuale.

Rămâne restricţia că sunt interzise întâlnirile cu mai mult de trei persoane. Asta se aplică, evident, şi atunci când mergem să facem mişcare în aer liber. Este încă un aspect destul de important pe care l-aş menţiona pe scurt, care se referă la sportivi.

Sportivii de performanţă vor putea, în condiţii foarte speciale, care vor fi detaliate de specialişti, să înceapă cantonamentele, dar nu vor începe competiţiile sportive decât după o perioadă suficient de lungă de pregătire. Deci, pentru, atenţie, sportivii de performanţă. Bazele sportive nu se redeschid pentru amatori. Atenţie, ca să nu fim greşit înţeleşi. Deci, cantonamentele, dar numai în condiţii speciale, pentru profesionişti.

În final, nu pot să nu menţionez o temă pe care am adus-o în discuţie săptămâna trecută şi care a preocupat pe foarte mulţi. Este chestiunea din Parlament care ţine de autonomia teritoriului care este denumit în Transilvania Ţinutul Secuiesc. Am făcut atunci nişte afirmaţii şi sper să fi fost bine înţeles. Eu nu am nici un fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară. Îi cunosc pe mulţi, am avut mulţi colegi, am în continuare colegi, îi respect, marea majoritate sunt oameni de treabă, harnici, care îşi văd de ale lor.

Problema pe care o am este cu politicienii. În special cu politicienii din PSD, care, culmea, au încercat să promoveze legislaţie care priveşte autonomia Ţinutului Secuiesc. Este surprinzător şi, recunosc, pentru mine şi cred că pentru mulţi dintre dumneavoastră, supărător. Au încercat să se scoată PSD-iştii şi după scurt timp, au introduc legislaţia în Senat, unde au picat-o.

Dar iată că vin dovezi că nu a fost o chestiune singulară. Culmea, în Senat a trecut, tot tacit, o altă inițiativă a UDMR-ului, care, practic, se constituie într-un cod administrativ paralel cu cel existent deja, un fel de cod administrativ în varianta UDMR. Acest cod administrativ introdus de UDMR în circuit parlamentar prevede, de exemplu, ce credeți, obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal.

De data aceasta, PSD-ul nu poate să spună că nu a știut, fiindcă această inițiativă a trecut prin comisiile Senatului, unde membrii PSD au votat pentru. Acum, probabil, după ce am arătat public ce se dorește iarăși din partea PSD-ului, vor găsi o formă să voteze împotriva și aceste legi, însă nu putem să ne facem că nu vedem cum PSD-ul este, evident, în situația de a promova anumite acte administrative, legi care vin să ducă la autonomia Ţinutului Secuiesc, ori așa ceva este pur și simplu neconstituțional și nu voi tolera apariția unor astfel de legi. Vă mulțumesc!".




Autor:
Politica Romaneasca
Editor:
Luminița Voinea
Adăugat:
4 Mai 2020


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza