În consecinţă, magistraţii Curţii au stabilit că îngheţarea pensiilor şi a salariilor pentru anul viitor este constituţională.

Decizia Curţii Constituţionale este definitiva şi a fost luată cu majoritate de voturi.

În sesizările depuse, opoziţia considera că reducerea cheltuielilor publice şi eliminarea riscului de deficit excesiv nu pot fi o justificare pentru neacordarea unor drepturi bugetarilor şi pensionarilor.

Potrivit USL, motivele invocate de guvern în Ordonanţă, precum reducerea cheltuielilor publice sau eliminarea riscului de deficit excesiv, nu pot justifica neacordarea unor drepturi.

USL a depus la Camerei Deputaţilor două contestaţii către Curtea Constituţională referitoare la ordonanţa de urgenţă care prevede îngheţarea salariilor şi pensiilor pentru anul 2012.

Opoziţia a reclamat pe 16 noiembie 2011, nelegalitatea şi neconstituţionalitatea legii privind îngheţarea pensiilor şi a salariilor, dar şi încălcarea Legii pensiilor şi nerevenirea la nivelul salarial dinaintea diminuărilor pentru bugetari.

"Această ordonanţă, la presiunea guvernului asupra Parlamentului, taie salariile şi pensiile şi în anul 2012. În situaţia în care, prin absurd, Curtea Constituţională va da un răspuns negativ, atunci nu avem decât o singură soluţie: să îi solicităm preşedintelui să nu promulge o lege care este imorală şi nelegală, lucrurile acestea nu pot rămâne nesancţionate", declara la acel moment liberalul Eugen Nicolăescu.

CC a respins contestaţia USL

De precizat că pe 29 noiembrie 2011, Curtea Constituţionalăa respins contestaţia Uniunii Social Liberale privind eşalonarea până în anul 2016 a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari în instanţă.

Deputaţii au adoptat pe 12 octombrie actul normativ, iar opoziţia l-a contestat pe motiv că ar încălca drepturi fundamentale precum cel privind accesul liber în justiţie sau dreptul la proprietate.

Puterea a argumentat că modificarea este necesară pentru ca Executivul să se poată încadra în deficitul bugetar stabilit.

Potrivit Executivului, plata acestor drepturi salariale în cuantumul prevăzut în prezent de lege nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului guvernamental faţă de partenerii sociali de a recupera reducerile salariale decise în 2010.

CC dezbate şi contestaţia lui Mircea Geoană

Curtea dezbate tot miercuri şi contestaţia depusă de Mircea Geoană împotriva revocării din funcţia de preşedinte al Senatului.

Pe 23 noiembrie, Mircea Geoană declara că retragerea sprijinul politic şi sancţiunea se referă exclusiv la membrii Biroului Permanent şi nu la preşedintele Senatului, care, potrivit Constituţiei, are un statut distinct în cadrul Biroului Permanent şi este neutru.

Pe de altă parte, potrivit lui Mircea Geoană, revocarea se poate face numai dacă se constată fapte grave de încălcare a Constituţiei.

Geoană a mai susţinut că nu poate fi revocat decât pentru fapte grave de încălcare a Constituţiei sau a legilor în vigoare, lucru care nu i se poate imputa şi de aceea a contesta la Curtea Constituţională revocarea sa din funcţia de preşedinte al Senatului.