Şeful delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel şi primul ministru moldovean, Vlad Filat, au semnat marţi un acord de finanţare, care prevede oferirea unui credit nerambursabil de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene şi a peste un milion de euro din partea PNUD pentru dezvoltarea măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol.

UE intenţionează să finanţeze în Transnistria proiecte în valoare totală de 40 de milioane de euro

Pe lângă cele 12 milioane prevăzute în acordul semnat marţi, bugetul alocat de UE în următorii doi ani mai prevede încă 28 de milioane de euro destinate Transnistriei, ceea ce constituie 15% din totalul asistenţei acordate Republicii Moldova.

Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE la Chişinău a declarat că acordul contribuie la un climat de colaborare Chişinău-Tiraspol, atât la nivelul instituţiilor locale, cât şi al societăţii civile.

"Măsurile de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol, pe care le susţinem, sunt iniţiative care nu doar promovează securitatea, dar contribuie şi la crearea unui climat de cooperare dintre cele două maluri ale Nistrului, la nivelul instituţiilor locale, al societăţii civile, al oamenilor de afaceri şi la nivel individual. Primul ministru Vlad Filat a menţionat, la rândul său, că reintegrarea Republicii Moldova este o prioritate absolută a guvernului de la Chişinău", a declarat Dirk Schuebel.

La rândul său, premierul moldovean Vlad Filat a afirmat că parteneriatul are scopul de a reintegra regiunea Transnistreană în spaţiul economic, politic, social al Republicii Moldova.

"Încrederea este elementul cheie în reglementarea conflictului transnistrean. Avem în vedere promovarea proiectelor sociale, de infrastructură, care vizează raioanele de est ale Republicii Moldova, care au drept scop crearea condiţiilor de reintegrare reală a regiunii Transnistrene în spaţiul economic, politic, social şi informaţional al Republicii Moldova", a declarat Vlad Filat.

UE şi SUA sunt începând cu 2005, observatori în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, în aşa-numitul format 5+2.

Până atunci, procesul de negociere era dominat de Rusia, care, la fel ca Ucraina şi OSCE, au statut de mediatori. În ultimii ani, mai ales din 2009, când Bruxelles-ul a început să finanţeze proiecte în regiunea transnistreană, autorităţile de la Chişinău au cerut tot mai des ridicarea statutului UE şi SUA de la simpli observatori la mediatori cu drepturi depline.

Rusia, împotriva acordului de finanţare

Rusia, însă, la fel ca şi autorităţile separatiste transnistrene, se opun acestei schimbări. Printre proiectele importante pe care UE le-a implementat în regiunea transnistreană sunt deschiderea a două centre de business în Tiraspol şi Bender, al treilea urmând să fie înfiinţat la Rîbniţa, modernizarea centrului perinatal din Tiraspol, dar şi dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor din satele din zona de securitate de pe Nistru.

De asemenea, pentru promovarea valorilor europene, la Universitatea din Tiraspol urmează să fie deschis un centru de informare al UE.

Oana Popescu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor consideră că acest pas făcut de Uniunea Europeană pentru reglementarea situaţiei din zona transnistreană este "o dovadă de interes absolut necesară din partea Uniunii Europene".

"Cred că esteo dovadă de interes absolut necesară din partea Uniunii Europene, în contextul în care situaţia este dificilă acum, când Uniunea Europeană, în sine, se află în criză internă. Situaţia este cu atât mai dificilă pentru statele din jurul Uniunii Europene care depind foarte mult de forţa de tracţiune a acesteia pentru a face progrese pe calea reformelor şi pe o cale europeană. Aceste fonduri acordate Republicii Moldova, mai ales simţite pe regiunea transnistreană, suficient de mică şi cu un număr suficient de mic de locuitori, pentru ca orice fel de ajutor material să conteze şi să se simtă, să se vadă, este un element esenţial", susţine Oana Popescu.