Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918 şi că proiectul de autonomie a ţinutului secuiesc nu este unul separatist.

El a adăugat că tot ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele "statului unitar român".

Hunor Kelemen a declarat că prin acest demers, comunitatea maghiară nu doreşte separatim, nici independenţă, ci garanţii puternice referitoare la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii proprii.

De asemenea, el a spus că "UDMR va rămâne un factor de stablitate, de echilibru în România" şi că proiectul constituie un act politic, constituţional şi legitim.

Limba maghiară, predată inclusiv în şcolile româneşti

Liderul UDMR a adăugat că proiectul propus de formaţiunea pe care o reprezintă presupune introducerea bilingvismului, dar şi a principiului reprezentării proporţionale a comunităţilor etnice din regiune, în diferite instituţii precum Curtea de Apel.

Limba maghiară ar urma să fie predată inclusiv în şcolile româneşti.

Hunor Kelemen a precizat de ce a ales acest moment pentru a promova proiectul de autonomie.

"Urmează o dezbatere despre o nouă Constituţie, sau descalendarea Constituţiei, urmează o regândire a regiunilor de dezvoltare şi, probabil aşa cum am avut experienţa anilor trecuţi, o regândire a acestor unităţi administrative şi probabil că vor funcţiona regiuni administrative şi de aceea noi considerăm că în această nouă construcţie trebuie să asigurăm în continuare pentru maghiarii din România, toate elementele instituţionale, legale, constituţionale pentru a păstra identitatea naţională".

Târgu Mureș, capitala regiunii

Proiectul de autonomie propus de UDMR prevede că Târgu Mureşul va fi capitala regiunii.

Sfântul Gheorghe ar urma să găzduiască instituţiile fiscale, Odorheiul Secuiesc va găzdui Consiliul regional, iar Miercurea Ciuc - Prefectura regională şi alte instituţii.

Proiectul mai prevede păstrarea structurii judeţelor.