Potrivit unei declaraţii adoptate, vineri, la Cluj-Napoca, la şedinţa consiliilor regionale reunite ale aleşilor locali ai UDMR, în ultimii 23 de ani, Uniunea a creat condiţiile legale pentru libera utilizare a limbii materne de către comunitatea maghiară din România.

"UDMR declară că utilizarea limbii maghiare în administraţia locală este un drept garantat prin lege. În chestiunea apărării şi a dreptului de liberă utilizare a limbii materne, UDMR nu este dispusă la nicio concesie. În ultimii 23 de ani, Uniunea a creat condiţiile legale pentru libera utilizare a limbii materne de către comunitatea maghiară din România. Nimeni nu poate face excepţie de la respectarea acestei practici juridice. UDMR cere hotărât autorităţilor române să nu îngrădească drepturile legale ale comunităţii maghiare care trăieşte aici ci, dimpotrivă, să ia măsuri energice contra discriminării", se arată în declaraţie.

Simbolurile naţionale

În declaraţie se mai arată că maghiarii au dreptul la utilizarea propriilor simboluri naţionale, inclusiv a steagului secuiesc, apreciat ca fiind "simbolul patrimoniului comun al comunităţii maghiare care trăieşte în România".

"Poziţia UDMR este aceea că orice minoritate naţională care trăieşte într-o ţară membru a UE are dreptul la utilizarea propriilor sale simboluri şi embleme naţionale. Comunitatea maghiară din România nu poate constitui o excepţie de la acest drept. Potrivit articolului 6 din Constituţia României, statul recunoaşte şi garantează dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a-şi exprima identitate etnică, culturală, lingvistică şi de credinţă religioasă", se arată în declaraţie.

Steagul secuiesc

UDMR susţine că steagul secuiesc este "un simbol comunitar".

"În sensul acestui articol şi arborarea unui steag constituie o expresie a identităţii, nu este contrară legii şi nu ştirbeşte drepturile individuale sau comunitare ale locuitorii aparţinând majorităţii. Steagul secuiesc este un simbol comunitar de tipul multor altora care pot fi întâlnite în România, dar mai ales în ţările europene. Acest steag este simbolul patrimoniului comun al comunităţii maghiare care trăieşte în România, un simbol al patrimoniului unei regiuni unde varietatea naţionalităţilor este o valoare reală", se precizează în declaraţia adoptată.

UDMR caută susţinători în Ungaria şi Europa

În document se spune că deşi astfel de simboluri sunt întâlnite peste tot în Europa, UDMR este nevoită zilnic să-şi apere drepturile.

"Comunitatea maghiară din România este nevoită să-şi apere zi de zi drepturile câştigate până acum: dreptul de a utiliza simbolurile sale comunitare, cel de a utiliza limba maternă, precum şi rezultatele obţinute în sistemul educaţional. UDMR subliniază că pentru utilizarea simbolurilor trebuie asigurate condiţii normale - condiţii care nu au fost interzise nici până acum şi care nu pot fi interzise nici de acum înainte printr-o decizie a puterii sau printr-o poruncă", se mai arată în document.

Potrivit declaraţiei adoptate UDMR va căuta parteneri în Ungaria şi Europa pentru rezolvarea problemelor sale.

"Datoria UDMR este de o soluţiona problemele cu care se confruntă comunitatea pe care o reprezintă şi de a căuta parteneri pentru această activitate în politică din ţară, din Ungaria şi din Europa. În acelaşi timp UDMR este convinsă că prin dialog conflictul aţâţat artificial în jurul 'cazul steagului' poate fi readus pe făgaşul normalităţii în aşa fel încât drepturile obţinute să nu fie ştirbite", conchide documentul.

"Principiul etnic" şi "pericolul maghiar" să nu fie puse în discuţia regionalizării

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că Uniunea trebuie să convingă guvernanţii să "pună în paranteză principiul etnic" şi "pericolul maghiar", în momentul deciderii viitoarelor regiuni, atrăgând atenţia că retorica "naţionalistă" se va intensifica, deoarece interesul este izolarea UDMR.

Kelemen Hunor a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la şedinţa consiliilor regionale reunite ale aleşilor locali ai UDMR, că Uniunea trebuie să îi convingă pe guvernaţi, care au o majoritate de 70 la sută, să elimine "problema etnică" din subiectul regionalizării şi să pună "principiul etnic în paranteză", fără să vadă tot timpul "pericolul maghiar".

Liderul UDMR a avertizat că, în perioada următoare, antemergătoare modificării Constituţiei şi regionalizării, se va intensifica "retorica "naţionalistă".

"Foarte mulţi sunt interesaţi să ne izoleze în politica românească, să folosească o carte maghiară şi să consolideze retorica anti-maghiară şi naţionalistă, pentru ca UDMR să nu găsească parteneri şi un context în care să îşi facă auzite argumentele profesionale", a afirmat Kelemen.