Marți după amiază a avut loc o întânire cvadripartită, Bulgaria-Grecia-România-Serbia, o posibilă colaborare apropiată în viitor care îşi aşteaptă confirmarea.

România şi Bulgaria vor fi în maximum un an în spaţiul Schengen, întrucât ambele ţări oferă Uniunii Europene una dintre cele mai securizate frontiere, spunea, la Varna, după şedinţa comună a guvernelor român şi bulgar, premierul Mihai Tudose.

Şi şeful Executivului de la Sofia, Boiko Borisov, s-a arătat încrezător în realizarea acestui obiectiv, precizând că autorităţile române şi bulgare depun eforturi comune ca frontierele ţărilor lor să rămână în continuare sigure.

Pe de altă parte, premierul Mihai Tudose este de părere că spaţiul româno-bulgar reprezintă în aceste vremuri tulburi o oază de stabilitate, în care cetăţenii se simt în siguranţă, ceea ce este benefic şi mediului de afaceri.

Construirea unui nou pod peste Dunăre, la Nicopole, ar putea fluidiza traficul aglomerat în ambele sensuri, a susţinut premierul bulgar, Boiko Borisov, care a insistat şi în privinţa realizării unui drum de mare viteză care să lege Sofia de Bucureşti.

Asistență energetică între România și Bulgaria

Tot marți, s-a semnat la Varna şi un contract prin care România şi Bulgaria îşi vor oferi asistenţă energetică în timp real, folosind rezervele disponibile, fără a-şi pune în pericol sistemele energetice naţionale.

Premierul Mihai Tudose preciza că acest lucru s-ar putea întâmpla doar în caz de urgenţă.

"Fiecare dintre cele două ţări poate fi o plasă de siguranţă pentru cealaltă în caz de necesitate, de un colaps energetic într-una dintre ţări. Este un act foarte important şi spune foarte multe despre cum vedem colaborarea în acest domeniu", a spus premierul Tudose.

De altfel, Mihai Tudose a susţinut şi în cadrul reuniunii cvadrilaterale de la Varna, ce a urmat şedinţei de guvern, că România, Bulgaria, Grecia şi Serbia pot deveni un centru de stabilitate şi securitate energetică pentru întreaga zonă.

"Este nevoie de o coordonare, fiindcă vorbim de proiecte comune de infrastructură, dar avem şi proiecte naţionale, iar coordonarea dintre proiectele naţionale este, de asemenea, foarte importanţă pentru a dezvolta o reţea sub cele internaţionale, marile coridoare europene, care să permită schimburile economice mai mici, care de fapt fac baza de zi cu zi a comunităţilor care trăiesc la graniţă. Am convingerea că am descoperit sau suntem într-un parteneriat foarte pragmatic. Nu mai avem timp de pierdut, istoria nu ne aşteaptă. Avem o oportunitate imensă, pe care eu sunt convins că o fructificăm şi datorită faptului că până la prima întâlnire deja avem nişte termene, avem nişte ţinte, avem nişte proiecte pe care să le urmărim", a susținut Mihai Tudose.

Boikov: Dorim să ajutăm UE

Şeful executivului bulgar a susţinut, la rândul său, necesitatea ca Balcanii să devină un model pentru Europa, un model de stabilitate şi prosperitate.

În opinia acestuia, însă, pentru punerea în practică a proiectelor comune este nevoie, în primul rând, de infrastructură.

"Poziţia noastră nu este împotriva cuiva, ba dimpotrivă. Noi dorim să ajutăm Uniunea Europeană să nu se gândească la zona noastră, să nu creăm probleme în zona noastră. Cred că, avându-se în vedere pierderile pe care le-am suferit de-a lungul anilor, am devenit mai înţelepţi. Să căutăm dezvoltare, nu certuri şi conflicte", a declarat Boiko Borisov.

Premierul grec, Alexis Tsipras, crede că cele patru ţări trebuie să colaboreze strâns pentru iniţierea unor proiecte ample în zona Balcanilor de Vest, proiecte care vor da o altă dimensiune acestei zone.

În opinia sa, dialogul poate rezolva multe dintre impedimentele prezente.

"Consider că acest viitor comun nu se poate realiza pe naţionalism, cum s-a mai întâmplat în trecut în Balcani, din păcate, dar nu se poate baza şi pe proiectele unor ţări terţe pentru zona noastră. Viitorul nostru se poate baza pe marile oportunităţi, posibilităţi ale popoarelor noastre, pe supremaţia legii şi o viziune europeană comună în privinţa zonei noastre", a susținut Alexis Tsipras.