Tratatul de frontieră dintre România şi Republica Moldova este un document european util ambelor state a declarat fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu.

Liderul UNPR, consideră tratatul încheiat pe 8 noiembrie, un document necesar, care a fost negociat foarte mulţi ani, şi faţă de care, exista la Chişinău, o aşteptare, inclusiv la nivelul opiniei publice.

Acesta a precizat că mandatul de negociere funcţionează aproape în aceleaşi date ca şi în perioada regimului Voronin, mai mult acest document, a susţinut Cristian Diaconescu, conţinutul lui, a fost cunoscut de foarte multă vreme de autorităţile de la Chişinău.

În ceea ce priveşte, atributele constituţionale privind încheierea tratatelor internaţionale, Cristian Diaconescu este de părere că , reglementările din statul vecin sunt asemănătoare cu cele din România.

El a afirmat că atât preşedintele, primul-ministru, cât şi ministrul de externe au drept de semnătură fără un mandat expres.

''Titular al politicii externe în plan general este preşedintele, dar dacă a apărut o inadvertenţă în legătură cu desemnarea sau cu mandatul, aceasta se poate acoperi din punct de vedere tehnic, juridic, pentru că documentul poate fi trimis cu propunere de adoptare spre Parlament, care să parcurgă procedura de ratificare, iar dacă acest lucru se întâmplă, tratatul poate fi promulgat'', a explicat Cristian Diaconescu.

El a susţinut, în cadrul conferinţei de la Cluj, utilitatea acestui acord, utilitatea pentru raporturile ambelor ţări, dar şi pentru a da substanţă aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi premierul moldovean, Vlad Filat, au semnat, pe 8 noiembrie, la Bucureşti, Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere.

Document, pe care preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, l-a calificat neconstituţional.

Mihai Ghimpu a declarat că premierul, Vlad Filat, nu avea competenţele constituţionale necesare, pentru semnarea unui asemenea tratat, ci numai preşedintele ţării, ca atare nu crede că Parlamentul de la Chişinău va ratifica documentul.