Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor de Externe

"Relaţia între ţările noastre (România şi Ungaria, n.r.) pentru Europa Centrală, dar şi pentru Europa, este mult mai importantă decât zbaterile anacronice ale unor minţi rătăcite, doritoare să agite apele".

Adăugat: 17 August 2013
Ultima actualizare:24 August 2013

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Ianna Ioniţă: Noi suntem în legătură directă cu domnul Titus Corlăţean, ministru de externe.

Semnatarii rezoluţiei de la Izvoru Mureşului solicită un buget relevant pentru români. Ce şanse au pentru românii din afara graniţelor şi românii care trăiesc în Harghita, Covasna şi Mureş? Spun ei, pe motivul finanţării acordate Fundaţiei UDMR Comunitas.

Titus Corlăţean:
Sunt două lucruri care au anumită legătură, sunt totuşi două capitole separate. Pentru românii de pretutindeni, românii care trăiesc în afara frontierelor României, ei ştiu bine că statul român de-a lungul anilor a desfăşurat un efort, poate nu întotdeuna atât de bine finanţat cât ar trebui şi o spun în cunoştinţă de cauză ca fost secretar de stat pentru românii de pretutineni, un efort care a permis finanţarea unor proiecte legate de prezervarea identităţii de la şcoală la mass-media în limba maternă, legată de biserică ş.a.m.d. Dar întotdeauna banii sunt insuficienţi, este o realitate şi pe măsură ce şi economia va merge, sperăm, mai bine atunci sunt unul dintre cei care ar sprijini foarte, foarte puternic o astfel de idee, un buget ceva mai consistent alocat pentru astfel de proiecte. În ceea ce priveşte situaţia românilor din Harghita şi Covasna, da, este o temă importantă şi o temă delicată pentru că situaţia lor nu este o situaţie simplă, în condiţiile în care trăiesc minoritari în două judeţe în special şi în condiţiile în care reprezentarea lor în administraţia locală, pe cale de consecinţă este foarte, foarte redusă şi de aici la alte consecinţe. Este nevoie, dar asta nu ţine de Ministerul de Externe, este nevoie de un efort mai serios şi aici cred că va fi o discuţie necesară şi utilă şi cu reprezentanţii acelor instituţii, dar mă gândesc în primul rând la Ministerul Culturii, la Ministerul Educaţiei, poate şi alte instituţii, pentru a sprijini o serie de proiecte şi rezoluţia adoptată la Izvoru Mureşului în opinia mea este o rezoluţie absolut corectă.

Realizator: Participanţii la seminariile Universităţii de Vară au ceruit şi retragerea distincţiilor acordate de statul român extremiştilor maghiari şi au făcut referire la europarlamentarul Laszlo Tokes, decorat cu "Steaua României". Laszlo Tokes a calificat această solicitare drept o acţiune de instigare. El a mai afirmat că România prezintă unele semne ale unui regim dictatorial. Cum comentaţi această declaraţie?

Titus Corlăţean: Da, pentru o persoană despre care s-a vorbit pe de o parte ca fiind unul din simbolurile revoluţiei române, dar pe de altă parte în toţi aceşti ani s-a vehiculat informaţia că ar fi fost semnatar, colaborator al Securităţii dar şi al serviciilor secrete ungare, în condiţiile în care în aceste zile au apărut nişte documente extrem de interesante puse la dispoziţia opiniei publice, dacă aceste documente se confirmă în orice caz...Această persoană este departe de a avea platforma morală de a face astfel de consideraţii. Dacă un astfel de element se confirmă, ar trebui să fie nu doar consecinţe politice şi de ordin moral, dar probabil şi de ordin judiciar. Or, într-o astfel de situaţie, cred că o astfel de solicitare de retragere a acestei înalte distincţii a statului român devine o necesitate.

Realizator:
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, astăzi, la Şcoala de Vară a tinerilor din judeţul Covasna, care se desfăşoară la tabăra de tineret de la Pădureni, că foarte multe acţiuni şi mai ales declaraţiile iresponsabile au amplificat atmosfera antimaghiară. Kelemen Hunor a mai spus că UDMR consideră că ar fi timpul unei întâlniri bilaterale între şefii de stat şi de guvern din România şi Ungaria, având în vedere că aceste întâlniri n-au mai fost de câţiva ani şi n-a existat un dialog bilateral. Se poate realiza acest lucru, şi asta cu atât mai mult după convocarea la Ministerul ungar de Externe a ambasadorului nostru la Budapesta?

Titus Corlăţean:
Bun. Aţi spus de fapt...aţi ridicat mai multe probleme în acelaşi timp. În primul rând, nu cred că este vorba de stimularea unor sentimente antimaghiare. Starea contrarie /.../ este vorba de o reacţie absolut justificată de critică foarte dură - şi încă o dată spun, justificată - la adresa unor extremişti, la adresa unor opinii extremiste, unele de sorginte fascistă, aşa cum este cea exprimată de liderul Jobbik pe teritoriul suveran al României. Astfel de chestiuni nu sunt acceptabile la nivel european, nu sunt acceptabile în România şi ele trebuie sancţionate, dar asta nu înseamnă o reacţie antimaghiară. Este o reacţie împotriva acelor idei extremiste care îndeamnă la izolare şi îndeamnă la autonomii pe criterii etnice, chestiuni care sunt anacronice şi dacă mai adăugăm şi acele idei ale unor minţi rătăcite privind aşa-zisul protectorat asupra Transilvaniei, vă rog să regăsiţi foarte multe dintre ideile expuse în perioada ascensiunii nazismului în Germania. Or în astfel de situaţii poziţia politică pe care actorii politici, români şi europeni, trebuie să o adopte este fără echivoc. Da, într-o astfel de situaţie în care, iată, există, minţi extremiste care agită apele, pentru profit politic, electoral, pentru că despre asta vorbim - în 2014 sunt alegeri în Ungaria şi, din păcate, iată, urmare a acelei legi a cetăţeniei din 2010 adoptată de majoritatea Fidesz şi de Jobbik, împreună, campania electorală s-a mutat din Ungaria în România, în Transilvania, în dorinţa de a atrage cât mai multe voturi ale unor maghiari din România care au dobândit cetăţenie maghiară.

Într-o astfel de situaţie, raţionalitatea şi luciditatea sunt cele care trebuie să primeze, responsabilitatea la nivel de stat şi de guvern. Noi suntem deschişi şi am fost întotdeauna deschişi la Bucureşti pentru a privilegia acel parteneriat strategic de tip european încheiat între România şi Ungaria. Relaţia între ţările noastre pentru Europa Centrală, dar şi pentru Europa, este mult mai importantă decât zbaterile anacronice ale unor minţi rătăcite, doritoare să agite apele, să pună sub semnul întrebării sistemul de tratate de pace de la Versailles şi mai ales Tratatul de la Trianon pe care, apropo, legea adoptată în 2010 de parlamentul ungar îl califică - mă refer la Tratatul de la Trianon - ca fiind un dictat care este cauza principală a tensiunilor din Europa Centrală şi în prezent, şi datorită faptului că comunităţile maghiare " nu au obţinut drepturile colective şi autodeterminare". Cu astfel de idei nu putem fi de acord şi facem un apel de fiecare dată de la Bucureşti către guvernanţii de la Budapesta să pună în prim plan ceea ce este mai important în relaţia dintre ţările noastre - cooperarea şi căutarea de soluţii acolo unde nu ne înţelegem.

Realizator:
Şi despre o întâlnire între, să zicem, ministerele...o întâlnire cu omologul dvs de la Budapesta, aveţi în vedere?

Titus Corlăţean: Eu cu omologul meu Janos Martonyi mă văd în mod constant, mă văd în mod frecvent. Sunt aceste reuniuni ale miniştrilor afacerilor externe din UE, ne întâlnim aproape lunar. Dincolo de asta, în plan bilateral, vă aduc aminte, la 1 octombrie de asemenea într-un moment dificil am fost la Budapesta, am discutat foarte serios atunci cu omologul meu ungar, dar şi cu premierul Viktor Orban, iar în martie, pe 4 martie dacă nu mă înşel, anul acesta, dl Martonyi m-a vizitat la Bucureşti. Deci avem aceste contacte şi aş spune că, dincolo de fibrilaţiile politice din ultimul an, prin Ministerul de Externe am reuşit să păstrăm un anumit echilibru. Evident că sunt influenţe politice şi nu este întotdeauna simplu, dar eu sper că acţiunea va prevala şi, dincolo de agenda politică electorală, care se anunţă ferbinte în Ungaria pentru anul viitor, vom şti împreună să promovăm ceea ce este mai important şi de interes comun pentru ţările noastre.

Interviu realizat de Ianna Ioniţă şi difuzat, vineri, la RRA.

Monitorizare text: Agenţia de Presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune


 



Autor:
Ianna Ioniţă
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
17 August 2013
Ultima actualizare:
24 August 2013


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza