Tanya van Gool, ambasador al Regatului Ţărilor de Jos

"...olandezii nu sunt împotriva românilor, pentru că nu avem experienţe negative cu românii, cu excepţia celor cu care se confruntă orice ţară din Uniunea Europeană".

Adăugat: 4 Decembrie 2010
Ultima actualizare:4 Decembrie 2010

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Realizator: Bun găsit, tuturor, dumnevoastră, vă spune Victor Caraculacu. Relaţiile bilaterale între România şi Olanda au fost în mod tradiţional apreciate ca pozitive, lucru care, spre exemplu, la începutul anilor '90 a făcut ca în România post-revoluţionară să se afle o serie întreagă de persoane, jurnalişti sau oameni de afaceri, dar şi organizaţii non-guvernamentale venite din Olanda pentru a susţine şi a ajuta societatea românească să evolueze. Dacă din punct de vedere economic Olanda a deţinut şi deţine încă unul dintre primele locuri în volumul total al investiţiilor străine în România, în plan politic au existat momente bune şi momente mai puţin bune, un motiv în plus să discutăm în ediţia de astăzi cu Excelenţa Sa doamna Tanya van Gool, ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în România. Bun găsit la Radio România Actualităţi.


Tanya van Gool: Bună ziua.


Realizator: Tuturor,  vă reamintesc şi faptul că ne puteţi asculta şi online la adresa www.romania-actualitati.ro. Doamna ambasador, care este, credeţi, cel mai important moment în istoria relaţiilor bilaterale între România şi Olanda?


Tanya van Gool: Cred că cel mai important moment,  a fost momentul în care România a devenit o ţară liberă şi democrată. Aveam un ambasador, domnul Coen Stork care era destul de cunoscut, dar şi imaginile care veneau din România în Olanda aveau un impact şi a spus că erau multe organizaţii care s-au decis să vină şi să promoveze România şi atunci au conştientizat faptul că România devine o ţară tot mai apropiată de noi şi noi să dorim să fim legaţi de această ţară. În primii ani au fost relaţii foarte puternice, mai ales în zona socială şi politică, şi s-au schimbat pe parcursul anilor întâlnim mai mult relaţii economice şi acum ca partener, membru al Uniunii Europene.


Realizator:
La un an de la preluarea de către dvs. a mandatului diplomatic la Bucureşti, care ar fi concluziile principale?


Tanya van Gool:
Cum aţi spus şi dvs., sunt aici de mai mult de un an. Am deja multe impresii şi multe locuri de vizitat şi noi impresii, aşa că pot să vă ofer doar o parte din impresiile pe care le am. Uneori oamenii spun: ce îţi place cel mai mult în România? Şi răspunsul meu este de obicei acelaşi: oamenii. Cred că oamenii sunt foarte dinamici, foarte diferiţi unul de celălalt cultural, fizic, aşa că ai o impresie că trebuie să înveţi în fiecare zi de la ei. Sunt impresionată şi de numărul de instituţii şi de modul în care s-a dezvoltat România şi cât de uşor pare pentru un om din afară faptul că România a ajuns la acest nivel. Totul există şi doar trebuie puţin adaptat. Ceea ce-mi place este deschiderea României.


Mulţi oameni sunt interesţi să afle ce se întâmplă în restul lumii. De asemenea, sunt aceste abilităţi sau deprinderi ale lor la limbi străine. Cred că oamenii nu apreciază suficient cât de bine se descurcă cu limbile străine. Mulţi încearcă să înveţe engleză, mulţi ştiu ungară, mulţi franceză, mulţi învaţă spaniola de la televizor şi este impresionant pentru că în alte ţări acest lucru nu e atât de uşor. Cred că aţi putea să profitaţi mai mult de aceste cunoştinţe decât faceţi în prezent şi evident îmi place la ţară.
Fiecare oraş este diferit, descopăr cafenele, biserici. În fiecare oraş descopăr ceva din punct de vedere istoric. Bucureştiul îmi place foarte mult, pentru că oraşul vorbeşte de la sine, nu este un oraş terminat. Este un oraş care a trăit şi care îşi respectă istoria. Fiecare clădire este o parte din istorie. Nu este un oraş plictisitor deloc, poate nu este atât de frumos cât am fi dorit.


Realizator: Voiam să vă întreb dacă există, să spunem, pe lângă aspectele pozitive şi unele probleme, unele aspecte mai puţin pozitive în relaţiile dintre cele două ţări?


Tanya van Gool:
Da, se spune că sunt probleme pe care încercăm să le rezolvăm. Poate cea mai importantă este aceea că deşi au fost o mulţime de contacte între România şi Olanda, în special în ultimii 20 de ani, relaţiile noastre datează de acum 130 de ani, aşa că sunt unele foarte îndelungate. Dar România este prea puţin cunoscută în Olanda, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea României şi dificultăţile cu care s-a confruntat, modul în care încearcă să soluţioneze aceste dificultăţi, acest lucruri nu sunt suficient cunoscute de masa largă a oamenilor din Olanda. Există chiar şi preconcepţii, se percep anumite imagini pe care oamenii le văd în mass-media sau în filme documentare şi am să mă concentrez asupra unui singur aspect: situaţia copiilor în casele de copii sau oamenii care au dificultăţi atunci când îşi ară pământul sau populaţia romă şi dificultăţile lor.Acestea sunt aspecte care sunt folosite ca un stereotip pentru întreaga ţară şi este dificil de schimbat pentru că oamenii au această percepţie şi nu vor să scape de ea dacă nu primesc informaţii suplimentare.


O altă problemă, avem o mulţime de întreprinderi care vin aici, avem multe întreprinderi care au investit şi uneori se lovesc de dificultăţi la care nu se aşteptau. De exemplu birocraţia, înţeleg greşit regulile care există sau se schimbă regulile în ultimul moment. De asemenea, promisiunile care nu sunt întotdeauna ţinute, probleme cu comunicarea, nu există claritate privind modul de aplicare al unei reguli. Primeşti titlul de pământ sau am dreptul să export sau să import asta, să cumpăr asta, pentru că noi nu suntem obişnuiţi să nu avem reguli clare. Poate ştiţi că în Olanda regulile sunt scrise, trebuie să fie respectate şi sunt clare. Aşa că avem nevoie ca întreprinzătorii noştri să se adapteze când vin aici şi să fie pregătiţi să depăşească aceste obstacole. Uneori nu au timp, uneori sunt puţin dezamăgiţi într-un mod sau altul, ceea ce înseamnă că ei devin voci ale acestei dezamăgiri în Olanda şi sigur că această experienţă nu este utilă pentru a schimba imaginea României.


Realizator:
Aţi călătorit în ultimele luni mai mult în diferite părţi ale României. Există încă domenii pentru eventuale investiţii olandeze în ţara noastră? Ce vă spun investitorii olandezi care vin în România?


Tanya van Gool:
Fără îndoială există multe de făcut în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul economic şi lucrăm la acest lucru din diferite motive. În primul rând suntem în legătură cu multe întreprinderi şi sunt multe întreprinderi aici care vor să rămână şi să se extindă. Lucrează în diferite domenii, agroindustrie, industrie alimentară, ICT, transport şi logistică, gestionarea apei, o mulţime de domenii unde noi avem o experienţă destul de mare. Trebuie să dezvoltaţi porturile, canalele şi depozite pentru a putea să colaboraţi cu Ungaria, cu Grecia şi cu altele. Şi de asemenea tot ce este legat de logistică, asigurări, bokeri, companii de transport, companii feroviare şi aşa mai departe. Aceasta este o posibilitate.


Cealaltă este agricultura. Cred că sectorul agricol este fără îndoială un sector care poate să fie dezvoltat, dar dificultăţile sunt legate de pământ. Achiziţionarea pământului, să ai titlul de proprietate, să ai oamenii care să lucreze pământul. Este un lucru la care trebuie să se mai lucreze. Şi o altă industrie sau o altă zonă industrială de care suntem interesaţi este apa, tot ceea ce este legat de apa potabilă şi de apa necesară pentru agricultură şi industrie.


Realizator:
Vă reamintesc faptul că ascultaţi "interviul serii " la RRA. Invitatul nostru este astăzi Excelenţa sa, doamna Tanya van Gool, ambasador al Regatului Ţarilor de Jos în România. Nu uitaţi, ne puteţi asculta şi on-line la adresa Româniaactualităţi.ro.
Doamna ambasador, s-au schimbat punctele de vedere ale autorităţilor olandeze sau ale cetăţenilor simpli în ceea ce priveşte România, în ultima perioadă?


Tanya van Gool: Nu, nu cred că s-au schimbat. Cum am spus nu cred că se cunoaşte suficient.


Realizator
: Asta pentru că în ultimii ani, inclusiv anul acesta, au fost exprimate critici la adresa României din partea oficialilor olandezi. În ce constau aceste critici? Care sunt motivele ce au determinat aceste critici?


Tanya van Gool: Este o critică legată în special de agenda reformei sistemului juridic. Este puţin mai complicat. Evident, pentru mulţi oameni este dificil să urmăreşti toate schimbările de guvern. Noi am avut alegeri în mai, a durat un timp să formăm guvernul, şi partidele au convenit asupra punctelor de vedere, au realizat un acord guvernamental şi acolo au scris care sunt planurile lor pentru următorii patru ani. Două paragrafe din acest acord guvernamental sunt legate direct de România. Unul se referă la aderarea României la spaţiul Schengen şi al doilea se referă la posibilitatea ca lucrătorii emigranţi români să poată veni să lucreze în Olanda.


Motivul pentru care acest lucru este stipulat în acest acord guvernamental este că există acel sentiment puternic în Olanda din cauza crizei, a şomajului, a dificultăţilor financiare că oamenii vin în Olanda pentru scopuri justificate politic sau pentru scopuri de muncă. Nu avem probleme cu migranţii care vin în Olanda să studieze. Sunt mulţi români care studiază în Olanda şi suntem foarte încântaţi de acest lucru. Să lucreze, dacă au un permis de lucru, pentru că lucrează în domenii specifice şi evident, oamenii care vin în Olanda pentru că au probleme politice în ţările lor.Dar avem şi oameni care vin şi pentru alte scopuri, în special scopuri economice şi acestea au crescut. Iar tendinţa în Olanda, din punctul de vedere al cetăţenilor, este că noi nu ne aflăm în poziţia de a-i mai finanţa, pentru că avem o mulţime de probleme interne legate de populaţia care îmbătrâneşte şi are nevoie de îngrijire suplimentară, nu avem asistente, trebuie să fie educate, trebuie să fie plătite. Spitalele trebuie să fie adaptate, educaţia are nevoie de bani suplimentari, aşa că oamenii spun: În primul rând, haideţi să ne rezolvăm problemele noastre înainte de a ne uita peste graniţă.


Dacă oamenii vin din afară şi se pot integra şi ne ajută să ne construim ţara, nu este nicio problemă. Din cauza acestui sentiment, olandezii au dificultăţi să înţeleagă corect ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, la Spaţiul Schengen şi acceptarea lucrătorilor migranţi. Sunt subiecte diferite, pentru că România este membru al Uniunii Europene şi cetăţenii români pot să călătorească liber în Olanda. În momentul de faţă nu se pot stabili cu toţii acolo ca lucrători, decât dacă au un domeniu special, unde lucrează prin contract cu o companie olandeză. Acest lucru se întâmplă, avem câteva mii de oameni care lucrează, oameni ca cei din Spania sau din Italia. Dacă este vorba despre studii, nu este nicio problemă, însă impresia oamenilor în Olanda este că, atunci când se acordă accesul la Spaţiul Schengen, o mulţime de oameni din afara României - nu din România, din afara României, de oriunde din lume, nu neapărat din ţările învecinate - ar putea să încerce să vină ilegal în zona protejată Schengen.


România a întreprins toţi paşii necesari, va fi o evaluare pe 6 decembrie, ultima evaluare, în ceea ce priveşte măsurile tehnice care trebuie adoptate. Fie că este vorba de instalarea computerelor sau alte instalaţii, fie că este vorba despre accesul la Sistemul de informare Schengen, toate aceste lucruri vor fi stabilite. Consulatele şi ambasadele vor primi materialele necesare. Totuşi, aspectul tehnic nu este, după percepţia noastră, în Olanda, nu este suficient, pentru că instrumentele tehnice sunt folosite de oameni şi aceşti oameni pot să ajungă sub presiune, s-ar putea să ajungă în dificultate şi nu există suficientă încredere că orice scurgere posibilă, să zicem astfel, este sub control, pentru că România are graniţe mari şi presiunile imense asupra României de a organiza totul în ultimii ani şi, de asemenea, pentru că sistemul juridic care există ar trebui să controleze toate neregulile, dacă este să se întâmple aşa ceva. Nu mai este nevoie de anumite ajustări, aşa cum am văzut în raportul recent al Comisiei Europene.


Realizator:
Ceea ce spuneţi dumneavoastră este valabil, dacă se poate spune aşa, pentru orice ţară membră a Uniunii Europene, pentru orice ţară aflată la frontiera Uniunii Europene. Mai mult decât atât, problemele legate de comunităţile de români veniţi la muncă în diverse state din Europa Occidentală se pot regăsi şi în state precum Italia, precum Spania sau Franţa, unde se află, într-adevăr, comunităţi extinse de persoane venite din România. Şi, totuşi, la nivelul public, dacă în România se poate înţelege o reacţie similară venită din partea Franţei, dată fiind situaţia cu care ne confruntăm, în condiţiile în care Olanda nu pare să fie o destinaţie predilectă a muncitorilor veniţi din România, Olanda, care este vecină cu Germania, care se află într-o situaţie probabil similară, o critică venită din partea Olandei, în condiţiile în care din Germania, să spunem, nu au venit asemenea remarci, au produs o anumită tulburare, să spunem, la nivelul publicului românesc. Cum credeţi?


Tanya van Gool:
Nu cred. Aşa cum aţi spus, avem câţiva români în Olanda şi majoritatea fie lucrează sau studiază sau sunt căsătoriţi cu o persoană olandeză. Nu este o problemă. Este o teamă, este percepţia olandezilor că vor veni oameni din afara României. Nu înţeleg că Schengen va deschide graniţele, nu este foarte clar. Iar politicienii noştri au nevoie să explice că este o diferenţă, că putem avea încredere. Politicienii noştri nu pot spune acum: "Vă rog, aveţi încredere", pentru că nu au argumentele necesare, detaliile şi datele pe care trebuie să le folosească, aşa cum le avem în raportul Comisiei Europene. Pot să spună că 'tehnic, este în regulă, nu vă faceţi griji'. Dar cum face faţă ţara unor ilegalităţi potenţiale, vor spune "Dovediţi-ne" şi nu pot, pentru că nu au documente de susţinere care să justifice şi să poată convinge oamenii din Olanda.


Însă olandezii nu sunt împotriva românilor, pentru că nu avem experienţe negative cu românii, cu excepţia celor cu care se confruntă orice ţară din Uniunea Europeană şi cum aveţi şi dumneavoastră cu cetăţeni olandezi, pentru că există oameni buni şi mai puţini buni în fiecare ţară. Aşa că nu este o problemă specifică, ceva împotriva României, nu.


Realizator
: Riscul major este ca eventuala amânare a intrării României în zona Schengen să afecteze mai mult cetăţenii corecţi din România, care vor să meargă fie la studii, fie să viziteze Olanda, decât cetăţenii incorecţi, care vor găsi întotdeauna posibilităţi să treacă o frontieră ilegal sau legal, dar cu scopuri care sunt mai puţin favorabile.


Tanya van Gool:
Da, aşa se întâmplă de obicei în viaţă. Oamenii care călătoresc sau vizitează sau vor să rămână corect în Olanda trebuie să depună mai multe eforturi şi fac acest lucru pentru a-i asigura că atunci când ajung acolo, sunt primiţi şi ei primesc şi un permis de rezidenţă, fără nicio problemă. Dacă oamenii procedează incorect şi se descoperă, aceasta are un impact uriaş asupra tuturor celorlalţi români, în momentul în care încearcă să vină să viziteze ţara, pentru că toţi vor spune: "A venit un alt român". De aceea este atât de important ca în Olanda... Noi în Olanda învăţăm că România este o ţară cu 21 de milioane de oameni, toţi sunt diferiţi şi nu este vorba despre acele ştiri, una sau două, care apar în buletinul de ştiri. Nu toţi românii sunt la fel, aşa ar trebui să ne uităm asupra românilor. Cum am spus, cum m-am întâlnit cu mulţi dintre ei în Olanda, mai ales cu cei care studiază, şi sunt foarte apreciaţi, pentru că lucrează din greu, sunt foarte disciplinaţi, foarte ambiţioşi şi, de obicei, ajung acolo unde vor să fie şi îşi găsesc şi un loc de muncă şi rămân acolo. Sunt exemple bune, dar ei nu spun: "eu sunt românul corect", oamenii nu se întâlnesc cu ei atât de des şi atât de uşor.


Realizator: O ultimă întrebare. Ce se poate face pentru ca în continuare să asistăm la o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări?


Tanya van Gool:
Cred că avem nevoie de mai multe contacte, există multe contacte, dar în special contacte la nivelul decidenţilor. Lucrăm la acest lucru. Şi miniştrii dumneavoastră lucrează, guvernul dumneavoastră lucrează, ambasada dumneavoastră lucrează în acest sens. Şi aş recomanda foarte mult contacte între ziarişti, cred că este foarte important pentru cei care difuzează ştirile să înţeleagă ţara, cum arată ţara.
De asemenea, mai multe contacte /.../ între grupurile profesionale, poliţie, cei din agricultură ş.a.m.d. şi trebuie să avem conferinţe, mai multe conferinţe deschise, talk-show-uri la universităţi, în şcoli, în Olanda, ca oamenii să ştie cât mai multe. Evident, este şi sarcina ţării dumneavoastră, şi faceţi acest lucru, dar dacă noi putem să ajutăm, este şi mai bine.


Şi să ascultăm foarte mult pe oamenii noştri, pe olandezii care muncesc şi care trăiesc aici, care au venit aici, să vedem ce opinie au, dacă sunt surprinşi, dacă au experienţe bune sau rele, pentru a simţi unde trebuie să acţionăm, unde trebuie să interacţionăm şi să ne dăm seama de acele aspecte mai subtile pe care trebuie să le rezolvăm. Noi avem experienţe diferite şi să încercăm să neutralizăm aspectele negative, dacă aceasta este ceea trebuie să facem. Am avut o experienţă negativă şi atunci noi spunem: hai să vedem cum putem să o evităm data viitoare. În concluzie, cred că relaţiile sunt bune, se pot intensifica puţin mai mult şi doresc să existe relaţii mai strânse, există interes din partea României, aşa că ar fi bine ca oamenii care au trăit la noi, care ne înţeleg pe noi, să încerce să fie traducătorii noştri în ceea ce priveşte societatea română.



Interviu realizat de Victor  Caraculacu şi difuzat  vineri, 3 decembrie , la Radio România Actualităţi.



Autor:
Victor Caraculacu
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
4 Decembrie 2010


Articole pe aceeasi tema

Tags



Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza