În Turcia a intrat astăzi în vigoare starea de urgenţă, decretată pentru 3 luni de preşedintele Tayyip Erdogan.

În paralel, noi reacţii occidental, lideri din Vest declarându-şi fie îngrijorarea, fie reţinerile în legătură cu situaţia de la Ankara.

Şeful statului turc a dat, între timp, asigurări că democraţia nu va fi afectată de cele mai recente decizii.

Starea de urgenţă le permite preşedintelui şi guvernului să ocolească parlamentul în adoptarea de legi sau să suspende anumite drepturi şi libertăţi, dacă acest lucru este necesar.

Sunt măsuri considerate necesare pentru eradicarea a ceea ce preşedintele Erdogan a numit "elementele organizaţiei teroriste, implicate în tentativa de lovitură de stat."

Este o aluzie clară, comentează agenţia France Presse, la clericul auto-exilat în Statele Unite, considerat duşman al actualului regim.

Într-un interviu, difuzat între timp de televiziunea Al-Jazeera, Tayyip Erdogan a insistat că aceste decizii nu vor afecta democraţia în Turcia, chiar dacă a recunoscut că arestările vor continua.

Până acum au fost arestate, suspendate din funcţie sau concediate peste 50 de mii de persoane, între care militari, judecători şi profesori.

În plan extern, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că epurările militare de până acum nu au slăbit Armata Turciei, membră a Alianţei Nord-Atlantice.

În schimb, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a cerut, astăzi, Turciei să nu se lanseze în ceea ce a numit "o vânătoare de vrăjitoare" la adresa opozanţilor politici.