Barometrul INSCOP relevă că Alianţa PSD-UNPR-PC conduce în clasamentul intenţiei de vot pentru alegerile parlamentare.

INSCOP Research a măsurat intenţia de vot pentru alegerile parlamentare în două variante, respectiv cu PNL şi PDL măsurate separat, respectiv intenţia de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL şi PDL.

În prima variantă, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenţi care au o opţiune ar alege Alianţa PSD-UNPR-PC.

Urmează PNL cu 19,3%, PDL cu 11,9% dintre cei care exprimă o opţiune politică şi PMP cu 7,5%.

UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetăţenii care exprimă o opţiune, în timp ce Forţa Civică ar obţine 3,4%.

Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD (2,8%), PNŢCD (1,2%).

Restul de 3% optează pentru un alt partid.

În varianta a doua, cu PNL şi PDL măsurate împreună, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenţi care au o opţiune ar alege Alianţa PSD-UNPR-PC.

Un partid format din fuziunea PNL şi PDL ar obţine 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obţine 7%.

UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetăţenii care exprimă o opţiune, în timp ce Forţa Civică ar obţine 3,6%.

Jumătate dintre români, de acord cu introducerea votului obligatoriu

Aproape jumătate dintre români ar fi de acord cu introducerea votului obligatoriu, potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetări sociale INSCOP.

Cei 45% care s-au declarat pentru cred că lucrurile s-ar putea schimba în bine datorită unei prezenţe mai mari la vot.

Aproape la egalitate, 42% au spus că sunt împotrivă pentru că actuala clasă politică nu poate îmbunătăţi situaţia.

"Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc", susţine Remus Ştefureac, director INSCOP.

Peste 60% din populaţie nu are o identitate clară

În ceea ce priveşte ideologiile, doar 2 din 5 români sunt de partea unei familii politice anume, iar dintre aceştia, s-au declarat mai degrabă de dreapta sau de stânga în mod egal.

Restul de 60% din populaţie nu are o identitate clară.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie.

Volumul eşantionului a fost de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.