Comisia Europeană organizează, marţi, la Bucureşti, împreună cu autorităţile române şi Organizaţia Transparency International un seminar dedicat măsurilor de combatere a fraudei şi corupţiei în utilizarea fondurilor europene.

Fraudarea bugetului comunitar include cazurile în care solicitanţii frunizează informaţii false cu scopul de a obţine finanţare pentru agricultură sau dezvoltare regională, precum şi pe cele în care oficiali sau funcţionari publici acceptă bani în schimbul atribuirii unui contract de achiziţii publice cu încălcarea normelor privind achiziţiile.

Fraudele de acest gen costă bugetul UE aproximativ 600 de milioane de euro în fiecare an.

Seminarul care se desfăşoară marţi la Bucureşti are în centrul dezbaterii soluţii pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi sporirea siguranţei cheltuirii fondurilor europene.

Vor fi prezentate de asemenea instrumentele care sprijină gestionarea fondurilor, vor fi dezbătute măsuri concrete de dezvoltare a capacităţii administrative şi de instruire a funcţionarilor naţionali pentru o mai bună utilizare a banilor europeni.

Nu în ultimul rând, măsurile de prevenire a fraudei şi corupţiei vor ocupa un spaţiu generos de analiză.

Seminarul face parte din seria de evenimente pe care Comisia Europeană le organizează pentru a sprijini statele membre să beneficieze cât mai mult de fondurile structurale şi de investiţii, iar potrivit celor mai recente sondaje Eurobarometru şi Transparency International, 93% dintre români consideră corupţia ca fiind larg răspândită în ţara noastră.

Pe de altă parte, România are mult de câştigat de pe urma accesării fondurilor structurale şi de investiţii. În perioada 2014-2020 sunt prevăzute investiţii de peste 23 de miliarde de euro din aceste fonduri, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din totalul investiţiilor publice ale ţării.

Parlamentul Europeam a votat anul acesta noi reguli pentru urmărirea şi pedepsirea fraudei împotriva bugetului european, reguli care nu acoperă doar frauda ca atare ci şi alte infracţiuni legate de fraudă: corupţia pasivă şi activă, delapidarea, spălarea de bani şi obstrucţionarea procedurilor de achiziţii publice.

Pedeapsa maximă recomandată pentru aceste infracţiuni se încadrează între 5 şi 10 ani de închisoare şi se aplică pentru fraude cu o valoare minimă de 100 de mii de euro pentru persoanele juridice şi de la 5 mii de euro pentru persoanele fizice. Pentru prejudicii sub aceste praguri sunt prevăzute amenzi.