Românii din Harghita şi Covasna reclamă discriminarea şi deznaţionalizarea
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Harghita şi Covasna şi Mureş au deplâns lipsa unui sprijin din partea autorităţilor centrale şi au semnalat din nou că traversează un pericol tot mai puternic de deznaţionalizare.
Adăugat: 14 August 2015
Ultima actualizare:14 August 2015
Reprezentanţii organizaţiilor civice ale românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, prezenţi joi la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvorul Mureşului, susţin că sunt abandonaţi de statul român şi discriminaţi negativ de majoritatea locală în propria ţară.
Forumul Civic al Românilor din cele trei judeţe şi ierarhul ortodox al locului adresează un apel autorităţilor de la Bucureşti, prin care solicită sprijin şi soluţii, deoarece sunt supuşi riscului de deznaţionalizare.
Ei reclamă faptul că în ultimele decenii, accesul la decizie administrativă şi la învăţământul în limba română a scăzut drastic, iar găsirea unui loc de muncă devine tot mai dificilă, pentru că este condiţionat de cunoaşterea limbii maghiare.
Preasfinţitul Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei: E foarte dureros când, ca slujitor al Sfântului Altar, treci prin satele îmbătrânite şi care scad demografic şi întâlneşti români ortodocşi, care abia pot să lege două fraze în limba maternă. Dacă nici noi, cei care participăm la această universitate de vară, nu tragem câteva semnale de alarmă, nu-şi are rostul venirea noastră aici. Episcopia Covasnei şi Harghitei este cea mai grea episcopie din ţară. De ce este grea? Nu pentru că frigul e mare iarna, ci este grea pentru că trebuie să te apleci, începând de la vlădică şi până la opincă, la cele mai mari nevoi ale românilor din această parte de ţară. Chiar dacă se spun aceleaşi lucruri an de an la această universitate, e bine să se ştie că nu s-a luat nicio măsură.
Doctor Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita: Facem un apel către clasa politică românească, către instituţiile statului român, să elimine această stare de discriminare a unei comunităţi româneşti în inima României. Suntem 85.000 de români în cele două judeţe Covasna şi Harghita, realizăm şi ne cunoaştem propriile slăbiciuni, aşteptăm şi stimulăm solidaritatea naţională, dar din toate aceste demersuri nu putem face abstracţie de ceea ce trebuie să facă statul român, acum, cât nu este prea târziu pentru a se asigura dăinuirea noastră. Problema românilor din Covasna, Harghita şi parţial Mureş nu este numai a noastră, este a ţării. Suntem în inima ţării. Dacă inima este bolnavă, şi ţara va fi bolnavă.
Şi prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a făcut la lucrările Universităţii de Vară Izvorul Mureşului o analiză a situaţie comunităţii româneşti din judeţele Harghita şi Covasna şi a susţinut că mentalul acesteia este definit de sentimentele de neputinţă, teamă şi părăsire, generat printre altele de faptul că aceştia sunt lipsiţi de suportul societăţii şi al statului şi că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei.
În acest context, organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş cer o strategie coerentă pentru protejarea identităţilor naţionale în zonă şi bugetarea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, ca reprezentant al celor aproximativ 400 de mii de români din cele trei judeţe.
De asemenea, solicită înfiinţarea mai multor posturi de secretari de stat în cadrul mai multor ministere, care să se ocupe strict de problematica zonei.
Profesor universitar doctor Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române:
Considerăm că se impune, datorită acestei reconfigurări politice, chiar geopolitice şi demografice, apariţia unor secretari de stat, deci nu doar unul, la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, la Ministerul Educaţiei, la Ministerul Culturii şi pe unde mai este nevoie, pentru a putea gestiona direct şi cu autoritate executivă problematica pe diferite paliere, chiar şi la Ministerul Economiei, iată, cum se desfăşoară investiţiile, de ce aceste judeţe au rămas în urmă, să facilităm legătura cu investitorii, de ce şomajul aici este mai mare decât în alte judeţe şi aşa mai departe.
Articole pe aceeasi tema
