România intensifică pregătirile pentru preluarea la 1 ianuarie 2019 a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Astăzi, la Bucureşti, este programată prima întâlnire a responsabililor pentru afaceri europene de la noi şi din Finlanda şi Croaţia, state care vor deţine preşedinţia Consiliului, imediat după România.

Este un format, în trei, introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009, pentru stabilirea unor obiective pe termen mai lung.

Cele trei ţări vor pregăti o agendă comună cu subiectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioada de 18 luni, agendă în baza căreia şi România îşi pregăteşte propriul său program de 6 luni.

Când va deţine preşedinţia Consiliului UE, România se va afla în centrul procesului decizional european şi va trebui să acţioneze ca un intermediar onest şi neutru, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia Uniunii, de asigurare a continuităţii agendei şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene.

Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională a asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european şi de a promova, pe agenda europeană, unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

Mandatul României la preşedinţia Consiliului Uniunii va fi marcat de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, cel mai probabil în luna mai 2019.

Autorităţile române şi-au propus să calibreze mandatul României, în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră, la nivelul Uniunii, iar în acest moment, cele mai vizibile, dincolo de dosarele legislative obişnuite, se anunţă în principal, Brexit şi cadrul financiar multianul post-2020.