România se menţine pe locul doi în clasamentul eurosărăciei. Vezi graficul

Aproape toată România, adică şase regiuni din ţară, exceptând zona Ilfov-Bucureşti Vest, rămân printre cele mai sărace 20 de zone din UE, categorie formată exclusiv din patru ţări din Europa de Est: Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria, potrivit Eurostat

Adăugat: 14 Martie 2012
Ultima actualizare:14 Martie 2012

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Şase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României sunt sub pragul de sărăcie al Uniunii Europene, potrivit datelor din 2009, ultimele centralizate la Bruxelles.

În acelaşi timp însă, capitala şi împrejurimile se situează cu mult peste media europeană, depăşind chiar zone precum Budapesta, Varşovia sau Berlin.

Este o confirmare a discrepanţelor din dezvoltarea României, dar şi a interesului tot mai mare de care a  beneficiat zona metropolitană Bucureşti.

Datele "Eurostat" completează o serie de alte statistici şi cercetări, unele raportate chiar la anul 2011, care vorbeau de o zonă metropolitană Bucureşti în plină emergenţă, în comparaţie chiar cu situaţia la nivel mondial.

Produsul intern brut mediu pe cap de locuitor era în Uniunea Europeană de 23.500 de euro.

Şase regiuni ale României erau la "ani-lumină" de această medie, una undeva la mijloc şi una peste medie, respectiv Bucureşti-Ilfov.

Cele mai sărace zone, în Moldova

Judeţele din Moldova de pildă, adică regiunea Nord-Est avea în 2009 un indicator de doar 29,5% din media Uniunii Europene, procent care le plasa pe locul al treilea în clasamentul celor mai sărace euroregiuni, la diferenţă mică de primele două poziţii ocupate de două zone din Bulgaria.

Sud-Vest-Oltenia, Sud-Est, Sud-Muntenia, Nord-Vest sau Centru nu ajung nici măcar la jumătate din media Uniunii Europene.

Ceva mai bine stătea Regiunea de Dezvoltare Vest, zona Arad, Timiş, Caraş-Severin, însă chiar şi aşa puterea de cumpărare abia ajungea acolo la 52% din media europeană.

Din totalul de peste 270 de euroregiuni, aproape un sfert erau în 2009 sub 75% din media Uniunii Europene.

Putem constata aşadar că şi pe continent decalajele erau mari.

Londra, Hamburg şi Bruxelles, zonele bogate

Pe undeva, de înţeles, cartierul financiar al Londrei avea un PIB pe cap de locuitor de 78.000 de euro adică de peste 300% din media europeană.

Hamburg sau Bruxelles erau alte zone cu cifre excelente greu de atins.

În tot acest context, Bucureşti-Ilfov avea un PIB pe cap de locuitor de 26.000 de euro, cu 11% peste media europeană, mult în spatele Bratislavei, dar peste Berlin sau Varşovia.

O aparentă surpriză raportată la anul 2009, ulterior o confirmare venită şi printr-un raport global făcut de Institutul Brookings din Statele Unite.

Raportul prin care au fost monitorizate 200 din cele ai mari arii metropolitane vorbeşte de o reconfigurare a polilor economici, cu Bucureştiul printre staruri.

Chiar şi în plină criză,  2010-2011 a fost sub zodia emergenţei, iar Bucureştiul şi Europa de Est, în ansamblu, se pare că au beneficiat din plin de atenţia investitorilor şi au făcut  şi ceva paşi spre dezvoltarea infrastructurii şi a asigurării de condiţii pentru mediul de afaceri străin.

De pe locul 144, pe care îl ocupa între 2007 şi 2010, zona metropolitană Bucureşti a ajuns anul trecut pe locul 32 în lume, cu o creştere a PIB pe cap de locuitor de 1% şi cu o creştere de 4% a ratei de  angajare.

Procentajul produsului intern brut pe cap de locuitor, raportat la media europeană



Autor:
Alice Vasiloiu
Editor:
Alice Vasiloiu
Adăugat:
14 Martie 2012


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza