România cere garanţii la reuniunea privind reforma Schengen

România ar putea bloca, joi, discuţiile miniştrilor europeni de interne, de la Luxemburg, pe marginea reformei spaţiului Schengen.

Adăugat: 7 Iunie 2012
Ultima actualizare:7 Iunie 2012

Preşedinţia daneză speră, însă, la un acord politic până la sfârşitul mandatului său în fruntea Uniunii, întrucât guvernanţa Schengen este una dintre priorităţile asumate în urmă cu aproape şase luni.

România afirmă că, în principiu, nu doreşte să blocheze discuţiile referitoare la noile reguli de guvernanţă în spaţiul Schengen, cu toate că la reuniunea pregătitoare de săptămâna trecută a fost singurul stat membru care a declarat că va vota împotrivă.

România şi alte state ar putea spune "NU"

Situaţia este în continuă evoluţie şi surse diplomatice au declarat, pentru Radio România, că, după ultimele negocieri, şi alte state membre ar putea vota împotrivă.

Unul dintre statele care ar putea avea această poziţie este Belgia.

Când discută reforma spaţiului Schengen, miniştrii de interne au în vedere posibila reintroducere a controalelor la frontiere în anumite condiţii excepţionale şi revizuirea mecanismului de evaluare Schengen.

Aici, statele membre, în special cele mari, intenţionează excluderea Parlamentului European din procesul de evaluare şi păstrarea prerogativelor la nivelul statelor membre.

Pentru a lua însă această decizie de modificare a bazei juridice este nevoie de unanimitatea de voturi a statelor membre.

Evident, Parlamentul European se opune.

România ar dori ca, pe viitor, Parlamentul European, să-şi păstreze dreptul de codecizie în chestiunile legate de Schengen.

Cerinţele României

În plus, România vrea garanţii din partea statelor membre că la reuniunea din septembrie va fi luată o decizie pozitivă pentru aderarea sa la spaţiul Schengen și că aderarea va avea loc în două etape, cum s-a căzut de acord încă de anul trecut, pe timpul preşedinţiei poloneze a Uniunii.

România vre, de asemenea, să existe o precizare clară asupra datelor la care se va petrece fiecare etapă a aderării.

Preşedinţia daneză îşi încheie mandatul în fruntea Uniunii Europene la sfârşitul acestei luni.

Noile reguli care vor reglementa Spaţiul Schengen

Spaţiul Schengen este al doilea mare proiect european, după moneda unică, contestat puternic de unele din statele membre, în condiţiile în care cele mai importante ţări vest-europene sunt îngrijorate de afluxul de imigranţi.

De aceea, se lucrează, de la jumătatea anului trecut, la un tratat european de amploare pentru modificarea regulilor după care funcţionează spaţiul de liberă circulaţie.

Se prevede o înăsprire a reglementărilor, vor avea loc schimbări majore mergând chiar până la posibilitatea de reintroducere parţială a controlului la graniţe.

Astfel, joi, miniştrii europeni de interne urmează să adopte propunerea de modificare a Codului de Frontieră Schengen care conţine reguli comune referitoare la reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în circumstanţe excepţionale.

Noul cadru vizează crearea unei solidarităţi reale între statele membre confruntate cu presiunea fluxurilor migratorii, o discuţie specială urmând să fie purtată în legătură cu ajutorul pentru Grecia, ţară care se confruntă cu numeroase probleme la graniţa sa cu Turcia.

Tocmai de aceea ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat recent că obiectivul României este să intre în Spaţiul Schengen înainte de schimbarea regulilor, pentru că acestea vor duce la noi criterii de aderare, mai severe, iar pentru noi cel mai bine este ca procesul de aderare să se desfăşoare pe actualele criterii.

Tot la reuniunea de joi de la Luxembourg, miniştrii europeni vor lua notă şi de reforma ce priveşte regimul de azil comun european, în ideea armonizării sistemelor de azil naţionale.

Totodată, ei vor lua în discuţie şi îmbunătăţirea sistemului Eurodac, de colectare a amprentelor digitale ale celor care solicită azil în ţările europene.

Comitetul mixt care cuprinde, pe lângă ţările membre, state care nu fac parte din UE dar au aderat la Spaţiul Schengen - Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Elveţia - va avea şi el, tot la Luxembourg, o dezbatere politică privind noua guvernanţă Schengen.

Implementarea sistemului de informaţii Schengen din a doua generaţie va conţine alerte privind atât persoane cât şi obiecte şi va servi atât Poliţiei de Frontieră şi Vămii, cât şi Serviciilor de eliberare a vizelor Schengen.