Liderii Uniunii Europene discută azi, la încheierea summitului de două zile de la Bruxelles, despre viitorul Uniunii, care pentru prima oară în istoria ei va funcţiona cu un membru mai puţin, o dată cu ieşirea Marii Britanii.

Este începutul unei dezbateri lansate de preşedintele Comisiei Europene, care a prezentat cinci variante de dezvoltare, inclusiv cea a unei Europe cu mai multe viteze, preferată de principalele puteri economice, precum Germania sau Franţa.

România, prin preşedintele Klaus Iohannis, respinge însă acest scenariu, pentru că riscă să afecteze coeziunea organizaţiei.

Potrivit trimisului RRA, Carmen Gavrilă, premierul Sorin Grindeanu, care a fost şi el la Bruxelles, la reuniunea stângii europene, declară că poziţia preşedintelui este împărtăşită de Guvern şi de Parlament.

Premierul a explicat că s-a consultat cu preşedintele înainte de vizita la Bruxelles tocmai pentru ca toate instituţiile româneşti să vină cu o voce unică în dezbaterea europeană.

"Declaraţii ale conducerii Camerei Deputaţilor, în acelaşi sens ca şi ale preşedintelui şi ca şi ale mele sau ale Guvernului", a susţinut Sorin Grindeanu.

Premierul a adăugat că îi va prezenta preşedintelui Klaus Iohannis concluziile întâlnilor sale cu oficiali europeni, pentru ca şi pe viitor să existe o poziţie comună, adică nevoia de relansare a proiectului european în jurul ideii de unitate a valorilor şi principiilor care stau la baza Uniunii Europene.

"Noi susţinem întărirea proiectului european în această formă. Asta este direcţia pe care credem că trebuie să o continuăm, să o dezvoltăm, să o întărim", a susţinut orin Grindeanu.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a explicat că deşi este o realitate Europa cu mai multe viteze, mai multe grade de integrare şi cooperare, asta înseamnă tocmai că trebuie atenuate diferenţele, nu accentuate.

"Noi credem într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toţi cei 27", a suţinut Klaus Iohannis.

Până acum, la Consiliul European, şefii de state şi de guverne au discutat în special despre situaţia economică. Preşedintele reales ieri al Consiliului, Donald Tusk şi cel al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, au remarcat că se simte o îmbunătăţire, nu spectaculoasă, dar binevenită în ce priveşte creşterea economică, scăderea şomajului şi o înmulţire a locurilor noi de muncă.

Preşedintele Tusk a explicat că s-a convenit continuarea politicii comerciale actuale, de exemplu, cu un nou acord de liber schimb cu Japonia, dar în acelaşi timp, a spus Tusk, "vom apăra Europa de practici comerciale incorecte din exterior", fără să facă însă alte precizări. Şi Balcanii au ocupat un loc important în dezbateri, pentru că liderii europeni consideră îngrijorătoare evoluţiile din regiune, ba chiar Donald Tusk a spus că sunt tensiuni scăpate de sub control şi că e vorba şi de influenţe externe - o referire la acţiunile Rusiei în zonă.