Miniştrii afacerilor europene au recomandat, marți, la Bruxelles, ca, la reuniunea de joi şi vineri, şefii de stat şi de Guvern europeni să acorde Serbiei statutul de ţară candidată la Uniune.

O decizie definitivă era aşteptată încă de la reuniunea de marți.

Discuțiile de la Bruxelles au fost prelungite la insistenţele părţii române, care a dorit ca problema statutului minorităţii vlahe din Serbia să fie inclusă în concluziile reuniunii.

Situație de blocaj generată de poziția României

România a prezentat, marți, în Consiliul Afaceri Generale (CGA), o declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor naţionale între Bucureşti şi Belgrad.

România a exprimat rezerve legate de respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia şi a spus că, deşi în general, drepturile minorităţii române sunt respectate, în ultimul timp au fost înregistrate unele evoluţii negative care pun sub semnul întrebării respectarea, de către Serbia, a criteriilor politice de la Copenhaga.

Astfel, ceea ce era de aşteptat să fie o formalitate, după ce şi Germania dăduse semnale clare că sprijină acordarea statutului de candidat pentru Serbia, a devenit, marți, o situaţie de blocaj.

Problemele au apărut încă din timpul discuţiilor de luni ale miniştrilor de externe şi s-au prelungit şi marți la reuniunea miniştrilor afacerilor europene.

Inițial, Polonia, Lituania şi România au exprimat, luni, rezerve.

Marți a rămas doar România, a cărei poziţie a făcut ca discuţiile să se prelungească mult peste timpul prevăzut.

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a precizat că recomandarea dată marți cuprinde menţiunea că Belgradul trebuie să ia o serie de măsuri în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor.

Cristian Diaconescu: Este o avertizare

Potrivit ministrului, aceste măsuri au fost cerute de România, pentru că, în ultima vreme, Serbia a luat o serie de măsuri administrative, care restricţionează dreptul minorităţilor de a fi recunoscute, ca atare, pe criterii lingvistice, religioase şi etnice.

”În ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, şi în plan bilateral, cu România, dar nu numai, Serbia este nevoie să mai aducă o serie de argumente.Nu e o condiţionare, dar este, evident, o atenţionare, în legătură cu importanţa acestui domeniu. Este menţionată în deciziile Consiliului şi inclusiv în ceea ce priveşte semnarea unui protocol privind protecţia minorităţilor din România şi Serbia, implicarea Comisiei, monitorizarea acestui proces, precum şi a Înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a explicat Cristian Diaconescu.

La rândul său, ministrul danez al afacerilor europene, Nicolai Wammen, a anunţat că, în zilele următoare, vor avea loc discuţii, pentru a lămuri toate divergenţele.

Comisia Europeană va monitoriza progresele Serbiei

Comisia Europeana a promis să monitorizeze atent eforturile Serbiei în acest domeniu şi să prezinte rezultatele în Raportul anual, pe care îl va prezenta în luna octombrie.

Ministrul danez pentru afaceri europene, Nicolai Wammen, a recunoscut că dezbaterile au fost dificile.

”Nu este un secret pentru nimeni că negocierile referitoare la Serbia au fost dificile şi dure. Mă bucur că am reuşit să recomandăm acordarea statutului de candidat la Uniune pentru Serbia. Am analizat şi am confimat că Serbia se conformează criteriilor cerute la Consiliul European din decembrie. În consecinţă, am recomandat să-i fie acordat statutul de candidat şi aşteptăm o confirmare din partea liderilor europeni la reuniunea de joi şi vineri”, a declarat, marți, la finalul dezbaterilor, Nicolai Wammen.

Nicolai Wammen a confirmat că până la reuniunea Consiliului european vor mai avea loc discuţii pentru a lămuri toate divergențele generate de poziţia exprimată de România.

Ministrul danez a refuzat să comenteze referitor la motivele pentru care România a adoptat această poziţie şi a negat că chestiunea aderării României la spaţiul Schengen ar fi fost discutată, marți, aşa cum au sugerat unele întrebări ale ziariştilor.
.
În declaraţia finală a reuniunii, miniştrii afirmă că Serbia îndeplineşte toate criteriile cerute, iar într-o anexă la declaraţie Comisia Europeană se angajează să monitorizeze atent progresele pe care Belgradul trebuie să le mai facă în mod practic pentru protecţia minorităţilor şi să prezinte aceste progrese în următorul raport de ţară, în luna octombrie.

Potrivit corespondentului RRA, surse europene spun că poziţia României a luat prin surprindere restul statelor membre ale Uniunii, care, la fel ca şi liderii instituţiilor europene, se aşteptau la o decizie definitivă încă de marți.

Nemulţumirea faţă de poziţia României a fost făcută publică mai ales de delegaţia germană, care considera potrivit ca decizia definitivă să fi fost luată, deja, la reuniunea de marți.

Ziarul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung" evidenţiază că România a solicitat garanţii pentru minoritatea românească din Serbia, cunoscută sub numele de vlahi, şi menţionează că "nu este clar dacă România a dorit să folosească tema discutată drept levier pentru a obţine aderarea la Spaţiul Schengen".