La Bruxelles, la Consiliul European, şefii de stat şi de guvern discută la această oră despre viitorul Uniunii Europene, dacă va avea, sau nu grade diferite de integrare şi cooperare între state membre, în funcţie de opţiunile acestora.

România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, după ce, potrivit trimisului Carmen Gavrilă, o strategie comună de promovare a intereselor naţionale in această dezbatere a fost stabilită la Bucureşti, într-o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu.

La consiliul de astăzi, se trasează liniile generale pentru dezbaterea privind viitorul Europei care va avea loc la summitul aniversar de la Roma, pe 25 martie.

Opţiunile României

România are un plan de acţiune pe baza unor principii care spun că la summitul de la Roma ar trebui să se ia în considerare actuala stare de fapt din Uniune, dar, mai important, ar trebui restabilită unitatea europeană şi relansat proiectul european în baza unor iniţiative comune şi inclusive, benefice pentru toate statele membre şi pentru toţi cetăţenii europeni.

Punctele cheie de bază, aşa cum le vede România, sunt securitatea internă şi externă, creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, respectarea valorilor şi a libertăţilor fundamentale.

Pentru România, este esenţial să se construiască pe baza realizărilor fundamentale ale Uniunii Europene interconectate, piaţa internă, Schengen, euro, politica de coeziune şi extinderea.

Conform planului românesc, există domenii ca securitatea şi apărarea, în care este încă loc pentru dezvoltare chiar în cadrul oferit de actualele tratate, dar acest lucru trebuie realizat prin aplicarea deplină a prevederilor tratatelor, ceea ce presupune îmbunătăţirea modului de lucru al Uniunii, în condiţiile de unitate şi coerenţă stabilite deja de tratate.

Şi, mai ales, România consideră că, deşi pentru unii Europa cu mai multe viteze este văzută ca un instrument de aprofundare a cooperării între statele membre, Bucureştiul susţine că acest scenariu nu ar trebui să reprezinte o opţine, mai ales că Europa este deja confruntată cu diviziuni, iar orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu tratatele Uniunii şi să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre.