RETROSPECTIVA activităţii Camerei Deputaţilor

Săptămâna 28 martie- 1 aprilie a fost marcată de votul final pentru modificarea legislației privind indemnizațiile de creștere a copiilor, dezbaterea controversatului proiect privind darea în plată și o analiză a implementării noului Cod fiscal.

Adăugat: 1 Aprilie 2016
Ultima actualizare:1 Aprilie 2016

Politica Romaneasca
trimite pe mail

Liberalii cer ministrului Finanțelor simplificarea procedurilor fiscale

La "Ora Guvernului",  grupul parlamentar PNL a cerut  ministrului Finanţelor ca aplicarea măsurilor prevăzute în noul Cod fiscal să nu fie împiedicată de birocraţie.

Liberalii, la solicitarea cărora au avut loc dezbaterile, au subliniat că România nu duce lipsă de legi bune, dar, din păcate, în prea multe cazuri se observă o implementare defectuoasă.

"Relaxarea fiscală prevăzută de noul Cod fiscal nu trebuie să fie înăbuşită de o creştere nejustificată a procedurilor administrative, a numărului de formulare, a declaraţiilor suplimentare, mai mult sau mai puţin necesare, aşa cum se întâmplă în acest moment. Ştiţi foarte bine ca şi noi că pentru orice agent economic procedurile fiscale suplimentare înseamnă tot costuri, tot bani suplimentari afectaţi sarcinilor fiscale", a explicat liderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu.

Şi reprezentanţii celorlalte grupuri parlamentare au solicitat ca normele de aplicare a Codului fiscal să fie clare şi uşor de implementat.

Ministrul Finanţelor le-a răspuns deputaţilor că vor exista ghiduri pentru a explica contribuabililor ce taxe au de achitat și vor fi introduse sisteme simplificate de plată.

"Din aprilie veţi găsi la ghişeele ANAF şi pe site-ul instituţiei ghiduri de informare pe categoriile principale de venit. Primul ghid este dedicat arendei şi arendaşilor. Urmează cele patru venituri din chirii, venituri obţinute de persoanele fizice autorizate şi cele obţinute din dreptul de autor. Din iunie, fiecare român, persoană fizică, îşi va putea plăti taxele şi impozitele cu cardul", a anunțat  Anca Dragu.

Plafonul indemnizației de creștere a copiilor, eliminat de Parlament

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, modificarea legislației privind acordarea indemnizațiilor de creștere a copiilor.

Principalele noutăţi constau în eliminarea plafonului maxim de 3.400 de lei pe lună şi acordarea indemnizaţiei, în acelaşi cuantum, până când copilul împlineşte vârsta de doi ani.

Astfel, valoarea indemnizaţiei va fi calculată ca 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani şi nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut pe ţară.

În plus, dacă se vor întoarce la muncă în perioada în care ar avea dreptul să stea în concediu de creşterea copilului, mamele vor primi un stimulent reprezentând 50% din indemnizaţia minimă garantată.

Atât liberalii, cât şi social-democraţii au explicat că excedentul bugetar de aproape 800 de milioane de lei înregistrat pe primele două luni ale anului poate fi una dintre sursele de finanţare a acestor măsuri.

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate, dar pentru a intra în vigoare trebuie promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea ar urma să fie aplicată de la 1 iulie 2016.

Aleșii locali condamnați pentru corupție nu vor primi "pensii speciale"

Comisia juridică a Camerei Deputaților a reexaminat, joi, la solicitarea Curții Constituționale, propunerea legislativă prin care se acordau indemnizații speciale aleșilor locali.

Deputații juriști au stabilit să îi excludă din categoria beneficiarilor acestor așa numite ”pensii speciale” pe consilierii locali şi judeţeni.

Potrivit raportului întocmit de Comisie, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu vor primi indemnizaţii speciale pentru activitatea desfăşurată ca aleşi locali dacă vor fi condamnaţi pentru acte de corupţie.

Deputatul PSD Florin Iordache a explicat că modificările au fost decise în baza observaţiilor făcute de Curtea Constituţională asupra propunerii de modificare a Legii privind statutul aleşilor locali.

"Pentru a primi această indemnizaţie este necesar minimum un mandat întreg. Restul primesc o fracţie, în funcţie de câte luni a avut respectivul ales. Dacă un ales local a fost şi parlamentar, nu poate primi această indemnizaţie concomitent cu indemnizaţia de parlamentar. Poate primi această indemnizaţie în condiţiile în care îndeplineşte condiţiile de vârstă şi nu este pensionat anticipat. Am mai stabilit ca această indemnizaţie să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2017", a declarat Florin Iordache.

Raportul asupra propunerii legislative va fi înaintat plenului Camerei Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare, însă decizia finală aparţine Senatului.

Proiectul legii dării în plată, dezbătut în Comisia Juridică

Deputații juriști au început, joi, dezbaterile generale la proiectul de lege privind darea în plată, urmând ca săptămâna viitoare să discute pe articole acest controversatul .

Parlamentarii mai pot depune, până marţi, 5 aprilie, amendamente pentru a  clarifica toate aspectele legii.
Preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a cerut atât deputaţilor, cât şi reprezentanţilor BNR şi ai celorlalte instituţii implicate să vină cu un punct de vedere clar asupra principalelor criterii, astfel încât respectivele propuneri să poată fi supuse la vot.

"Caracter social sau pur şi simplu stabilim nişte principii care sunt guvernate de înţelegerea dintre părţi şi, evident, de răspunderea pe care şi-o asumă în raport cu beneficiul. Trebuie să stabilim, de asemenea, natura obiectului, dacă ne referim doar la case, doar la imobile ce reprezintă locuinţă. Trebuie să ne referim la retroactivitate: în raport de semnarea contractului sau ne referim din punct de vedere al momentului în care se aplică chiar şi în contractele vechi", a explicat Bogdan Ciucă.  

În cadrul dezbaterilor generale, atât reprezentanţii Guvernului, cât şi cei ai sistemului bancar au susţinut că, pentru a putea fi continuat în condiţiile actuale, programul "Prima casă" trebuie scos din Legea dării în plată.

La rândul lor, oficialii BNR au insistat pe necesitatea instituirii unor criterii astfel încât sprijinul să fie direcţionat către cei care au luat credite pentru locuințe și nu mai pot plăti   şi nu celor care nu mai vor să-şi achite datoriile.

Reținerea și arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță, respinse de deputați

Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererile DNA de reţinere şi arestare preventivă a social-democratului Sebastian  Ghiţă.

Acesta este acuzat de procurorii anticorupţie de dare de mită, şantaj, folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

De la tribuna Parlamentului, deputatul a susținut că este nevinovat şi le-a cerut colegilor săi să voteze împotriva arestării.

"Se încearcă o aşa zisă educare a societăţii româneşti prin folosirea abuzivă a arestării preventive, care a devenit o sursă de teroare modernă. Scopul real este distrugerea demnităţii şi transformarea cetăţeanului în denunţător. Nu veţi bloca justiţia astăzi dacă veţi respinge această practică abuzivă a arestului preventiv", a afirmat Sebastian Ghiță.
 



Autor:
Angela Matei
Editor:
Simona Mihăescu
Adăugat:
1 Aprilie 2016


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza