Climatul politic nesigur ar putea umbri succesele obţinute cu deosebite eforturi în plan european - relevă un studiu realizat la Chişinău.

Chişinăul pregăteşte pe lângă depuenrea cererii de aderare la Uniunea Europeană şi includerea în declaraţia finală a Summitului de la Riga, din luna mai, a menţiunii despre asocierea şi integrarea politică a statelor partenere, informează corespondentul RRA.

Cel mai probabil, însă, Bruxellesul nu va da un răspuns imediat Chişinăului, ci va impune anumite condiţii, care nu vor mai fi de ordin tehnic, care aşa cum au fost până acum, ci politice, cum ar fi cele ce ţin de minorităţile etnice, combaterea corupţiei şi schimbarea comportamentului liderilor politici, a declarat Cornel Ciurea, expert politic.

"Agenda tehnică, birocratică nu va mai fi atât de importantă, vor fi mai importante problemele politice. Crearea coaliţiei, menţinerea acestei coaliţii cu problema luptei cu corupţia şi s-ar putea ca aceste probleme pe parcursul anului 2015 să devină mult mai importante decât simple bifări ale îndeplinirii unor angajamente pur tehnice şi birocratice", consideră acesta.

În acelaşi timp, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, s-a referit la necesitatea regândirii de către Uniunea Europeană a politicii europene de vecinătate şi a Parteneriatului Estic.

"Este clar pentru multă lume, atât în Uniunea Europeană, cât şi în regiunea noastră că politica europeană de vecinătate şi instrumentul estic, Parteneriatul Estic, ar trebui să fie reactualizate, aduse în concordanţă şi cu aşteptările din statele vizate, dar şi cu realităţile geopolitice de la noi", a afirmat Chirilă.

Ambii experţi au remarcat faptul că din cauza situaţiei politice interne stagnează implementarea Acordului de Asociere.

Parteneriatul Estic este un program al Uniunii Europene care include şase ţări din spaţiul ex-sovietic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

Scopul proiectului, iniţiat în 2008 de Polonia şi Suedia, este apropierea acelor state de spaţiul comunitar. În timp ce Ucraina, Georgia şi Republica Moldova au făcut paşi în vederea aproierii de Bruxelles, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus nu s-au arătat interesate de proiecte.